Dieteticianul Adina Rusu aduce în prim plan, de Ziua Mondială a Vegetarianismului, marcată pe 1 octombrie, faptul că alimentația ne influențează nu doar sănătatea, ci și lumea în care trăim, și subliniază că beneficiile unei diete bazate pe plante, dar și riscurile care apar atunci când nu este planificată corect.
Adina Rusu, președintele Colegiului Dieteticienilor din județul Iași, a declarat că studiile arată că vegetarianismul poate proteja inima și reduce riscul unor boli cronice, însă lipsa unor nutrienți esențiali poate afecta serios sănătatea
‘Sărbătorită în fiecare an pe 1 octombrie, Ziua Mondială a Vegetarianismului marchează un prilej de reflecție asupra modului în care alimentația ne influențează nu doar sănătatea, ci și lumea în care trăim. Inițiată în anii ’70, această zi își propune să promoveze beneficiile unei diete bazate pe plante și să încurajeze oamenii să descopere alimente mai prietenoase pentru organism, animale și mediu’, afirmă dieteticianul Adina Rusu.
Potrivit acesteia, dincolo de argumentele etice sau de mediu, susține aceasta, sănătatea reprezintă principalul motiv pentru care tot mai mulți oameni decid să reducă sau chiar să elimine complet carnea din alimentație.
‘Știința confirmă că o dietă bine echilibrată, bazată pe plante, poate aduce multiple avantaje pentru organism. Însă, atunci când nu este planificată corect, o astfel de alimentație poate aduce și riscuri importante pentru sănătate. Pe de o parte, alimentația vegetariană este asociată cu un nivel mai scăzut al colesterolului și al tensiunii arteriale. Consumul redus de grăsimi saturate și colesterol, combinat cu aportul ridicat de fibre, ajută la menținerea elasticității vaselor de sânge și la prevenirea bolilor cardiovasculare. Mai mult, persoanele care urmează un regim vegetarian tind să aibă o greutate corporală mai mică întrucât fibrele din fructe, legume și cereale integrale ajută la menținerea senzației de sațietate, prevenind supraalimentarea. În plus, o dietă bogată în alimente de origine vegetală reglează glicemia și sensibilitatea la insulină, reducând riscul de apariție a diabetului’, a explicat dieteticianul.
Adina Rusu a ținut să menționeze că pe lângă beneficiile deja menționate, un consum crescut de legume, fructe, leguminoase și semințe aduce o cantitate importantă de antioxidanți și alți fitonutrienți, care protejează celulele de stresul oxidativ.
‘Unele studii au arătat că vegetarienii prezintă un risc mai scăzut de cancer colorectal, de sân sau de prostată. Aportul ridicat de fibre vegetale susține sănătatea microbiotei intestinale, favorizează un tranzit intestinal echilibrat și reglează imunitatea, contribuind la reducerea inflamației cronice’, a explicat Adina Rusu.
Deși o alimentație bazată pe plante aduce numeroase avantaje, atunci când nu este planificată atent poate genera dezechilibre în organism. ‘Deficitul de vitamina B12, un nutrient esențial pentru funcționarea sistemului nervos și pentru formarea globulelor roșii, este unul dintre cele mai frecvente dezechilibre întâlnite în cazul vegetarienilor. Lipsa acestei vitamine duce, în timp, la anemie și la tulburări neurologice. Un alt aspect important îl reprezintă aportul redus de fier și zinc. Deși aceste minerale se găsesc și în plante, ele sunt mai greu absorbite de organism decât cele provenite din carne. În lipsa unei combinații corecte de alimente, pot apărea simptome precum oboseală accentuată, imunitate scăzută sau dificultăți de concentrare’, a declarat Adina Rusu.
În opinia sa, Calciul și vitamina D, esențiale pentru sănătatea oaselor, pot fi și ele insuficiente în cazul unui regim vegetarian sărac în lactate sau alimente fortificate. ‘Deficiențele pe termen lung cresc riscul de osteoporoză și fracturi, în special la persoanele în vârstă sau la femeile aflate la menopauză. De asemenea, lipsa de acizi grași omega-3, întâlniți în special în pește, poate afecta sănătatea inimii și a creierului. Pentru vegetarieni, surse precum semințele de in, nucile sau algele devin cu atât mai importante’, a explicat dieteticianul Adina Rusu.
Nu în ultimul rând, subliniază aceasta, există și riscul unui aport insuficient de proteine, mai ales dacă dieta este foarte restrictivă și nu include o diversitate de leguminoase, nuci, semințe și produse din soia. ‘Proteinele de calitate sunt vitale pentru menținerea masei musculare, pentru buna funcționare a metabolismului și pentru echilibrul general al organismului. Așadar, o dietă vegetariană bine planificată poate fi un aliat puternic pentru sănătate: protejează inima, ajută la menținerea unei greutăți optime, susține imunitatea și previne boli cronice. În schimb, atunci când este abordată superficial, pot apărea carențe nutriționale serioase. Cheia este echilibrul, respectiv alegerea unei varietăți de alimente, bogate în nutrienți, și adaptarea dietei la nevoile proprii’, a conchis dieteticianul Adina Rusu. AGERPRES

- COVID-19
- EVENIMENTE
- ASOCIAŢII DE PACIENŢI
- CAS
- CLINICI PRIVATE
- DSP
- FARMA
- INSTITUŢII
- LEGISLAŢIE
- MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
- ORGANIZAŢII
- SPITALE
- PREVENŢIE
- INOVAŢIE
- COMUNITĂŢI PROFESIONALE
- ATI
- Boli Infecţioase
- Boli Rare
- Cardiologie
- Chirurgie
- Dermatologie
- Diabet
- Endocrinologie
- Epidemiologie
- Estetica medicala
- Gastroenterologie
- Genetica
- Ginecologie
- Hematologie
- Hemofilie
- Boli hepatice
- HIV
- Medicina de familie
- Neurologie
- Nefrologie
- Nutritie
- Obezitate
- Oncologie
- Ortopedie
- Pediatrie
- Pneumologie
- Radiologie
- Stomatologie
- Transplant
- Tromboza
- Urologie
- COMPANII
Selectați Pagina