Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Radu Ţîrle, şi primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, au semnat marţi documentele protocolului de predare-primire al managementului celui mai mare spital din Bihor, Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă, de la CJ la primărie.
„Am spus încă de la preluare că Primăria şi Consiliul Judeţean Bihor vor avea o strategie comună în ceea ce înseamnă reforma în sănătate pentru judeţul Bihor. Ca atare, am hotărât să unificăm spitalele, ajutând astfel la creşterea calităţii actului medical în judeţul Bihor, la reducerea cheltuielilor, reformă din care dorim să aibă de câştigat pacientul, adică cetăţeanul bihorean”, a spus Radu Ţîrle, preşedintele CJ Bihor.
Primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, a reamintit că aceasta este ultima etapă a formalităţilor necesare pentru preluarea administrării şi managementului Spitalului Judeţean de la CJ Bihor, la Primăria Oradea. În prealabil au fost adoptate două hotărâri de Consiliu, judeţean, respectiv municipal, o Hotărâre de Guvern, în luna noiembrie, urmând ca, după semnarea protocolului, cele două comisii – de predare, a CJ Bihor, respectiv, preluare, a Primăriei – să inventarieze şi să predea activele, efectiv de la 1 ianuarie 2011.
„Chiar dacă Primăria Oradea va avea managementul pentru toate spitalele din Oradea, strategia pe sănătate se va face în continuare în acord cu propunerile şi cu politica publică pe care o va susţine Consiliul Judeţean Bihor”, a spus primarul Bolojan, care a prezentat şi deciziile de restructurare ale unităţii sanitare. Problemele cele mai mari ale Spitalului judeţean ţin de restructurare, obligatorie în perioada următoare, probleme financiare, cele de autorizare şi crearea unor condiţii mai bune pentru pacienţi.
Restructurarea va însemna reducerea numărului de paturi de la 813 la 510 de paturi, mutări de secţii, reducerea personalului administrativ, activităţi comasate (blocuri alimentare), în scopul eficientizării activităţii. Din punct de vedere economic, deoarece Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu alocă fonduri suficiente – fiind o problemă la nivelul tuturor judeţelor, spitalul judeţean înregistrează întârzieri foarte mari de plăţi.
Datoria se ridică, până în prezent, la 15 milioane de lei, din care 9,8 milioane de lei către furnizori, din care 4 milioane de lei ieşite din termenul de scadenţă, ceea ce va atrage penalizări. Bolojan a spus că şefii de secţii de la spitalele din Oradea vor primi o propunere de buget de venituri şi cheltuieli în care fiecare secţie va trebui să se încadreze de la 1 ianuarie. În opinia sa, succesul descentralizării depinde de alocarea în bugetul CNAS a unor sume suficiente pentru plata obligaţiilor către spitale, deoarece, susţine el, indiferent cât de hotărâtă ar fi o autoritate locală să facă aceste restructurări, dacă aceşti bani nu vin nu se pot impune nişte contracte foarte bune furnizorilor de servicii.
Bolojan a făcut trimitere la bugetul sănătăţii din PIB, afirmând că atâta vreme cât este mai mic decât jumătate din media ţărilor din UE, nu putem discuta de un sistem sanitar performant. ‘Trebuie alocaţi mai mulţi bani pentru sănătate. Dar trebuie impuse şi condiţii ca să te forţeze să fii mai eficient. Noi facem acest lucru fără să ne forţeze Guvernul pentru că suntem conştienţi. Majoritatea personalului şi colegilor au înţeles. Dar fără resurse nu poţi să faci ca lucrurile să se schimbe relativ repede. Trebuie să se dea mai mulţi bani pentru sănătate, să fim mai eficienţi, să fim transparenţi. Toate achiziţiile publice din spitale se postează pe portal, toate medicamentele la ce preţuri s-au achiziţioant. Vom avea rapoarte semestriale despre tot ce se achiziţionează. Pentru că boala este la tarifele de achiziţii şi consumuri,’ a conchis Bolojan. AGERPRES
CALENDAR EVENIMENTE
