Anul 2013 a fost unul al reformelor în sănătate, Ministerul Sănătăţii lansând în dezbatere publică mai multe proiecte de lege privind pachetul de bază, răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, dar şi organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.
Totodată, un alt proiect pus în dezbatere publică este cel privind implementarea proiectului-pilot de creştere a veniturilor medicilor şi echipei medicale din unităţile sanitare publice cu paturi şi cel privind implementarea proiectului-pilot referitor la modificarea statutului spitalelor.
Tot acest an a fost marcat de nemulţumirile personalului din sistem, atât sindicaliştii de la Sanitas, cât şi Colegiul Medicilor din România înaintând mai multe revendicări referitoare la salarizarea cadrelor medicale şi la alocarea a 6% din PIB pentru Sănătate.
Printre realizările MS din acest an se numără şi plata arieratelor spitalelor, dar şi cele către farmacii în valoarea de aproximativ 3,2 miliarde lei. În ceea ce priveşte bugetul, Ministerul Sănătăţii a primit pentru 2014 cu 2,5 miliarde de lei mai mult decât în 2013, ajungând la 7,8 miliarde de lei. De asemenea, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este anul acesta de 22,6 miliarde de lei, faţă de 22,5 miliarde lei în 2013.
Nemulţumiri în sănătate
Încă din 28 februarie Colegiul Medicilor din România (CMR) atrăgea atenţia asupra problemelor cu care se confruntă corpul medical, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta, pe care îl invita la Adunarea Generală a CMR din martie pentru a explica de ce doleanţele medicilor nu pot fi rezolvate.
”Am solicitat prin Rezoluţia Adunării Generale a Colegiului Medicilor din România creşterea în cursul acestui an a salariilor rezidenţilor, care, efectiv, nu pot supravieţui dintr-un salariu de mai puţin de 200 de euro”, arăta Colegiul Medicilor.
Pentru prima dată în acest an, pe 15 iunie, preşedintele Colegiului, Vasile Astărăstoae, spunea că CMR ia în calcul posibile acţiuni de protest. „Deocamdată vom crea o asociaţie a profesioniştilor din sănătate şi vom discuta să declanşăm o serie de acţiuni, plecând de la marşuri, demonstraţii şi până la blocarea sistemului prin demisia personalului medical, pentru că situaţia actuală nu mai poate continua”, preciza Astărăstoae, într-o conferinţă de presă prilejuită de reuniunea, în România, a Consiliului European al Ordinelor Medicilor (CEOM).
În 20 iunie preşedintele CMR anunţa proteste ale medicilor începând cu data de 1 iulie. „Ne-a ajuns cuţitul la os, nu se mai poate accepta actuala situaţie, medicii sunt blamaţi, au salarii mici, se face justiţie în direct la televizor, deşi există o prevedere în legea 95 potrivit căreia Colegiul Medicilor trebuie să fie informat pentru a începe urmărirea în cazul unui medic”, a susţinut Astărăstoae.
În aceeaşi zi secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii dr. Raed Arafat afirma, referindu-se la eventualele proteste ale medicilor, că în ultima perioadă au avut loc discuţii pentru a găsi soluţii viabile care să ducă la creşteri salariale în sistemul sanitar. El a accentuat faptul că sunt preocupări pentru creşterile salariale ale medicilor şi a arătat că există două grupuri de lucru, unul care discută statutul spitalelor şi posibilitatea de a le scoate din categoria instituţiilor bugetare, şi un al doilea grup, care dezbate problemele referitoare la salarizare.
Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti, Colegiul Farmaciştilor din România, Colegiul Psihologilor din România, Ordinul Asistenţilor, Sindicatul Sanitas, Camera Federativă a Medicilor din România au constituit în 18 iulie Coaliţia Profesioniştilor din Sănătate. Membrii coaliţiei solicitau rectificarea pozitivă a bugetului pentru sănătate, dublarea de la 1 septembrie a veniturilor rezidenţilor, o lege specială a salarizării care, în esenţă, să prevadă o bază, la care să se aplice apoi criterii de performanţă.
Potrivit lui Astărăstoae, salarizarea de bază ar trebui să se ridice la trei salarii medii pe economie. El a completat că Guvernul trebuie să găsească 20 de milioane de euro pentru creşterea salariilor celor 16.000 de rezidenţi, condiţie care nu este negociabilă. Alte cerinţe se referă la creşterea procentului din PIB alocat sănătăţii, în cei trei ani până la sfârşitul mandatului actualei guvernări dorindu-se să ajungă la 6%, şi la statutul spitalelor care nu ar trebui să fie ONG sau SRL, ci de utilitate publică.
Prof. dr. Vasile Astărăstoae a subliniat că, dacă nu există disponibilitate pentru a rezolva aceste probleme, în luna septembrie vor începe acţiuni de protest pe plan local – pichetări ale sediilor prefecturilor, consiliilor judeţene -, apoi în plan central – pichetări la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Finanţe, Guvern. Dacă nu se vor rezolva problemele se va trece la acţiuni greviste, CMR fiind dispus să meargă până la a le propune medicilor să demisioneze. Ulterior, preşedintele CMR a anunţat că medicii vor declanşa o grevă generală în luna noiembrie, dacă revendicările cerute de Coaliţia profesioniştilor din sistemul de sănătate nu vor fi luate în considerare.
Primele proteste
La jumătatea lunii septembrie Coaliţia Profesioniştilor din Sănătate a desfăşurat primele proteste în faţa Ministerelor Sănătăţii şi Finanţelor. Ministrul Eugen Nicolăescu afirma pe 18 septembrie că problemele nu se rezolvă în stradă, ci pe calea dialogului.
Întrebat dacă se vor dubla salariile rezidenţilor, ministrul a spus că acest lucru nu se va putea face în acest an, dar s-ar putea găsi o modalitate pentru a fi mărite cu anumite procente. El îi invita pe data de 19 septembrie pe reprezentanţii Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate la discuţii cu privire la revendicările prezentate de aceştia.
La întâlnirea de pe 22 septembrie au fost, de asemenea, invitaţi să participe reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii, precum şi ai ministrului delegat pentru Buget şi ministrului delegat pentru Dialog Social. Vasile Astărăstoae declara în 22 septembrie că protestele anunţate pentru luna septembrie vor continua şi vor fi organizate pichetări în faţa Ministerului Finanţelor şi Ministerului Sănătăţii. El a ţinut să precizeze că protestele nu sunt îndreptate împotriva cuiva, ci sunt în favoarea construcţiei unui sistem de sănătate care să fie performant.
În 22 septembrie Eugen Nicolăescu susţinea că a identificat împreună cu reprezentanţii Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate mai multe soluţii pentru a rezolva unele dintre revendicările angajaţilor din sistem. Potrivit acestuia, principala problemă care nu poate fi rezolvată imediat este cea privind alocarea a 6% din PIB acestui domeniu, despre care Nicolăescu a susţinut că va creşte gradual până în anul 2016 conform programului de guvernare.
Pe 10 octombrie ministrul Sănătăţii şi reprezentanţii CMR au căzut de acord asupra proiectului pilot privind statutul spitalelor şi creşterea veniturilor medicilor şi personalului medical, precum şi asupra proiectului referitor la răspunderea civilă a personalului medical (malpraxis).
În 14 octombrie Sanitas preciza că 200.000 de profesionişti din Sănătate au declanşat grevă japoneză pe termen nelimitat, acţiune care va fi urmată, la începutul lunii noiembrie, de declanşarea grevei de avertisment şi apoi a grevei generale.
În 15 octombrie Eugen Nicolăescu afirma că veniturile rezidenţilor ar putea fi suplimentate cu o serie de burse acordate de MEN. Pe data de 23 octombrie, Eugen Nicolăescu declara, după întâlnirea cu reprezentanţii Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate, că veniturile medicilor rezidenţi vor putea creşte în urma revizuirii grilei de salarizare unitare, precum şi prin acordarea de burse.
Referindu-se la salarizarea întregului personal medical, Nicolăescu a spus că de principiu a căzut de acord cu reprezentanţii Coaliţiei că se va merge pe Legea salarizării unitare, dar după evaluarea modului în care aceasta poate fi aplicată.
Pe 2 noiembrie câteva mii de medici şi studenţi la Medicină din Bucureşti şi din ţară s-au adunat în Piaţa Victoriei din Capitală, pentru a participa la un Marş al Tăcerii în vederea unei mai bune finanţări a sistemului sanitar.
Printre revendicările membrilor Coaliţiei Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate se numără: alocarea pentru sănătate a 6% din PIB până în 2016; dublarea salariilor medicilor rezidenţi; o legislaţie care să protejeze independenţa profesioniştilor. De asemenea, se cerea autonomia spitalelor, apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi; o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate.
Pe 14 noiembrie Sanitas anunţa că peste 130.000 de salariaţi din sistemul sanitar vor participa la greva de avertisment şi la greva generală care vor fi organizate, pe 25, respectiv 28 noiembrie. În 27 noiembrie ministrul Sănătăţii afirma că a fost semnat Contractul colectiv de muncă la nivel de sector, ”cel mai important document care instituţionalizează relaţiile în cadrul sectorului sanitar”.
Tot în aceeaşi zi Guvernul a aprobat mai multe măsuri solicitate de sindicatele din Sănătate. Astfel, s-a aprobat o notă prin care Executivul este de acord cu un amendament privind plata 100% a orelor lucrate de personalul din domeniul sanitar în zilele libere din punctul de vedere legal. De asemenea, s-a agreat un memorandum privind deblocarea a 1.124 de posturi în domeniul sanitar, urmând ca acestea să fie ocupate prin concurs. Drept urmare Federaţia Sanitas a anunţat amânarea grevei generale care fusese anunţată pe 28 noiembrie şi suspendarea conflictului.
Pachetul de bază de servicii medicale
Pe 6 martie Eugen Nicolăescu a afirmat că Pachetul de bază de servicii medicale este conturat. În 12 martie ministrul Sănătăţii anunţa desfiinţarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a caselor judeţene de asigurări. Nicolăescu a susţinut că direcţiile de sănătate publică judeţene consumă 10% din fondurile de administrare ale Ministerului Sănătăţii, iar casele de asigurări de sănătate judeţene „mănâncă”, potrivit legii bugetului, 3% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Prin reorganizarea Direcţiilor de Sănătate Publică se vor realiza opt autorităţi de sănătate regionale, cu personalitate juridică, a declarat Nicolăescu, în 16 martie. El estima prin reorganizările de la nivelul ministerului, al DSP-urilor şi al caselor judeţene de sănătate că se vor reduce aproximativ 3.000 – 4000 de posturi.
Tot în aceeaşi zi Ministerul Sănătăţii propunea înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Programe de Sănătate (ANPS) în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind restructurarea organizatorică a unor componente din sistemul de sănătate, publicat pe site-ul său. De asemenea, Ministerul Sănătăţii propunea ca Sistemul naţional de transfuzie sanguină să aibă în structura sa un institut naţional, şapte centre regionale şi 34 de centre judeţene, iar Sistemul naţional de medicină legală să cuprindă Institutul Naţional de Medicină Legală ”Mina Minovici” şi cinci institute regionale de medicină legală.
Pe 21 martie Eugen Nicolăescu anunţa că sistemul de coplată intră în vigoare la 1 aprilie odată cu contractul-cadru privind sistemul de asigurări sociale de sănătate. Coplata, potrivit ministrului, are o valoare minimă de 5 lei şi o valoare maximă de 10 lei şi se percepe o singură dată, la externare.
Proiectul de lege privind malpraxisul
Noul proiect al Legii malpraxisului a fost pus în dezbatere publică pe data de 20 iunie. Acesta avea în vedere stabilirea unei proceduri obligatorii de soluţionare amiabilă cu asiguratorul ce va fi anterioară demersurilor juridice. Ca noutate – procedura se desfăşoară între cadrul medical, pacient şi asigurator. Pacientul nu va plăti nimic în cursul procedurii, eliminându-se taxa pe care acesta trebuia să o plătească pentru experţi. Plata expertului se va face de către asiguratori şi va fi creat un corp de experţi. Astfel, va exista un expert medical din specialitatea relevantă pentru cazul vizat.
Noul proiect de lege mai prevedea o limitare în timp a procedurii amiabile la şase luni. Dacă în acest interval de timp cele două părţi nu cad la o înţelegere, se ajunge în justiţie.
Proiect privind salarizarea medicilor
În 31 iulie Eugen Nicolăescu afirma că medicul va trebui să opteze între sectorul public şi cel privat, potrivit proiectului de lege privind salarizarea medicilor. Conform proiectului-pilot, medicii care aleg să rămână la stat vor putea lucra şi în zona de privat a spitalului după cele şapte ore de normă întreagă prestate la public. Din suma primită în privat 60% îi revine medicului, 30% pune la dispoziţia echipei cu care lucrează şi 10% revine spitalului, a explicat oficialul. Activitatea privată în spitalul public va fi acordată în proporţie de 20%, iar pacienţii din această zonă vor plăti fie din asigurarea privată, fie din buzunar. Ministrul Sănătăţii a mai spus că proiectul de lege are în vedere venituri mai bune pentru medici, în scopul micşorării exodului acestora şi reconsiderării lor în societate din punctul de vedere al statutului pecuniar.
Statutul spitalelor
Un alt proiect de lege prezentat de ministru a fost cel privind statutul spitalelor, Eugen Nicolăescu arătând că acesta va fi schimbat din cel de instituţie publică în cel de entitate de utilitate publică, asigurând o autonomie mai mare bugetului şi managerului care îl gestionează, pentru a se putea aplica măsuri manageriale corecte, eficiente.
În baza proiectului legislativ, spitalele au fost împărţite în spitale de interes naţional, unde sunt incluse spitalele regionale de urgenţă, cele judeţene de urgenţă, institutele şi unităţile sanitare de interes local, cu spitalele municipale şi orăşeneşti, care se pot organiza în asociaţii sau fundaţii.
Pe 23 august Ministerul Sănătăţii punea în dezbatere publică, până pe 22 septembrie, proiectul de hotărâre de guvern privind înfiinţarea serviciilor regionale de ambulanţă. Proiectul prevedea înfiinţarea Serviciului Regional de Ambulanţă Nord-Vest, Serviciului Regional de Ambulanţă Centru, Serviciului Regional de Ambulanţă Vest, Serviciului Regional de Ambulanţă Sud-Vest, Serviciului de Ambulanţă Sud, Serviciului de Ambulanţă Sud-Est, Serviciului de Ambulanţă Nord-Est.
În subordinea serviciilor regionale de ambulanţă vor funcţiona serviciile judeţene de ambulanţă, fără personalitate juridică, ce vor activa în spaţiile fostelor Servicii Judeţene de Ambulanţă, staţiile de ambulanţă fără personalitate juridică în care, la data prezentei hotărâri, îşi desfăşoară activitatea actualele staţii ale Serviciilor judeţene de ambulanţă, substaţiile de ambulanţă, fără personalitate juridică, în care îşi desfăşoară activitatea actualele substaţii ale Serviciilor judeţene de ambulanţă.
Reprezentantul MS afirma în 23 septembrie că spitalele ar putea funcţiona ca regii autonome, societăţi comerciale sau ONG-uri. „Schimbăm statutul spitalului şi devine o entitate responsabilă. În conformitate cu legislaţia românească, un spital public poate să fie regie autonomă, societate comercială sau organizaţie neguvernamentală. Spitalul, sub oricare dintre cele trei forme se va organiza, rămâne proprietate publică a statului, în speţă a Ministerului Sănătăţii sau a consiliului local, depinde unde este situat acel spital. O instituţie publică nu poate să contracteze împrumuturi bancare şi nu poate să emită obligaţiuni. O entitate economică de care discutăm poate să facă aceste lucru. Deci, creşte posibilitatea prin care un spital se poate dezvolta, se poate moderniza. Spitalul public nu îşi va pierde utilitatea publică”, a explicat Nicolăescu.
Ministrul Sănătăţii a subliniat că spitalele ar trebui să funcţioneze pe principii economice. La 1 octombrie reprezentantul MS susţinea că pachetul de legi privind reforma în sistemul de sănătate şi pachetul privind serviciile medicale de bază puse în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii sunt perfectibile. Una dintre modificările Legii 95 privind reforma în sănătate, a precizat ministrul Sănătăţii, se referă la Centrele de Primiri Urgenţe ale spitalelor, care vor intra în coordonarea Unităţilor de Primiri Urgenţe.
De asemenea, propunerile mai vizează obligativitatea existenţei defibrilatoarelor în zonele aglomerate, dezvoltarea centrelor de permanenţă şi întărirea rolului medicilor de familie. De asemenea, este prevăzută gruparea tuturor programelor de sănătate într-o singură structură a Ministerului Sănătăţii, care se va numi Compania Naţională de Sănătate, precum şi reorganizarea ministerului şi a structurilor sale, inclusiv din teritoriu, prin descentralizarea către administraţia locală.
În ceea ce priveşte medicamentele, Ministerul Sănătăţii propune ca Agenţia Naţională a Medicamentului să preia întreaga activitatea a medicamentelor, de la punerea acestora pe piaţă până în farmacii şi la achiziţia de către pacient.
Referindu-se la statutul spitalelor, ministrul a spus că proiectul pus în dezbatere publică prevede 12 spitale pilot la nivel naţional la care evaluarea urmează să se facă prima dată la şase luni, iar a doua oară la nouă luni, iar toate concluziile să ducă la posibila corectare a legii, astfel încât statutul să fie generalizat în 2015 în toate spitalele publice din România.
Consiliu Onorific
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, aproba în 29 aprilie prin ordin componenţa Consiliului Onorific, care va funcţiona în calitate de organism consultativ şi de pregătire a celor mai importante decizii în domeniul sistemului sanitar din România. Consiliul Onorific va fi consultat de ministru la definirea şi adoptarea strategiei naţionale din domeniul sănătăţii, a politicilor publice şi a direcţiilor de reformă, precum şi a principalelor reglementări care vizează sistemul sanitar românesc. Acesta este format din 13 personalităţi recunoscute ale lumii medicale cărora li s-a atribuit calitatea de consilieri onorifici ai ministrului Sănătăţii.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, anunţa în 29 mai că a găsit o soluţie privind reluarea activităţii Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Târgu Mureş, aceasta urmând să fie discutată cu specialiştii şi apoi să fie supusă atenţiei Guvernului. Nicolăescu anunţa cu acelaşi prilej că din iarnă se va găsi vaccin antigripal produs la Institutul Cantacuzino.
*** Premierul Victor Ponta îl propunea în 13 iunie în funcţia de şef al CNAS pe Cristian Buşoi în locul lui Doru Bădescu, care demisionase, iar în data de 18 iunie Buşoi a fost instalat oficial la şefia Casei Naţionale.
*** Guvernul a adoptat, pe 26 iunie, în şedinţă, hotărârea privind înfiinţarea Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş.
*** Ministrul Sănătăţii l-a revocat din funcţie în data de 1 august pe managerul Institutului Cantacuzino Radu Iordăchel în urma constatării de deficienţe în conducerea instituţiei. Pe 22 octombrie Aurelia Graţiela Drăghici a fost numită director interimar al Institutului Cantacuzino printr-un ordin de ministru.
*** Pe 26 septembrie ministrul Sănătăţii anunţa că Institutul Naţional de Hematologie va fi reorganizat, iar Institutul de Sănătate Publică va fi restructurat. Eugen Nicolăescu a mai spus că vor fi transferate competenţe de la Direcţia Farmaceutică a Ministerului Sănătăţii către Agenţia Naţională a Medicamentului, care se va ocupa de autorizarea farmaciilor, control şi inspecţie în ceea ce priveşte medicamentele.
*** În data de 10 noiembrie managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi managerul Spitalului Comunal Vidra şi-au dat demisia, în timp ce managerul Spitalului de Urgenţă Sf. Pantelimon Focşani a fost demis ca urmare a înregistrării de arierate timp de trei luni consecutive la aceste unităţi sanitare. Potrivit MS, în urma analizelor şi evaluărilor trimestriale ale managerilor unităţilor sanitare cu paturi din subordinea MS, s-a constatat că cinci dintre aceştia au înregistrat arierate, timp de trei luni consecutiv: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, Spitalul CFR Constanţa, Spitalul Clinic CF Iaşi, Spitalul de Urgenţă Sf. Pantelimon Focşani şi Spitalul Comunal Vidra. AGERPRES
