Secţiile ATI din spitale sunt subfinanţate, potrivit directorului Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca

Directorul Spitalului Clinic Municipal, prof. univ. dr. Nicolae Constantea, spune că sistemul sanitar din România este subfinanţat, dar mai ales spitalele performante şi secţiile de Anestezie Terapie Intensivă (ATI).

„La ora actuală, nu există o finanţare separată a secţiilor ATI, care duc greul într-un spital. În ţară nu sunt multe secţii ATI performante, cu monitoare şi ventilatoare la fiecare pat şi cu staţie centrală de supraveghere a pacienţilor. La nivelul judeţului Cluj sunt doar câteva. Noi, medicii, am spus mereu miniştrilor Sănătăţii, în ultimii cinci ani, că un bolnav de la ATI, intubat şi cu alimentaţie artificială, costă între 1.300 şi 1.600 de lei zilnic, iar Casa de Asigurări de Sănătate ne decontează, în total, pe caz rezolvat, suma 1.600. Diferenţa pentru toate zilele de luptă pentru scoaterea pacientului din starea lui critică intră automat în datoriile spitalului, în arierate. Putem să nu mai internăm bolnavi? Să le spunem să vină de acasă cu medicamente şi perfuzii? Nu se poate aşa ceva. Cei aduşi la ATI sunt în stare gravă, au nevoie de ajutor imediat şi de durată pentru a depăşi impasul în care se află. Un spital cu ATI are mereu mari probleme financiare”, a declarat, luni, directorul unităţii sanitare.

Prof. univ. dr. Nicolae Constantea a făcut un calcul al paturilor de la secţiile ATI clujene, menţionând că totalul acestora nu este mai mare de 80, dintre care la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Clinic Judeţean sunt 20, similar la Chirurgie I şi la Spitalul Clinic Municipal, iar recent, şi la Spitalul de Boli Infecţioase.

Din punctul său de vedere, coplata ar echilibra situaţia şi ar scădea şi presiunea pe anumite secţii. Sunt situaţii în care aceleaşi persoane vin de zece ori pe lună la medic, sunt şi cele ce apelează nemotivat la UPU, fără a merge la medicul de familie. Pacienţii din localităţile înconjurătoare Clujului nu se mai prezintă la unităţile sanitare din oraşele lor, vin direct în centrul de judeţ, cu presiunea de a fi internaţi în spitalele de aici. Important este să se respecte şi rolul biletului de trimitere de la medicul de familie. Pe de altă parte, este nevoie de permanenţe ale medicilor de familie, şi sâmbăta şi duminica. Mare parte din bolnavi vin, de cele mai multe ori, nejustificat la UPU. Sunt numeroase şi cazurile în care medicii de familie trimit pacienţii direct la spitale şi nu la medicul specialist. Din acest motiv, asupra UPU şi spitalelor se exercită o presiune specială.

„Dacă se va adopta coplata, cei ce nu sunt bolnavi nu s-ar mai duce de zece ori pe lună la UPU. Şi în spitale trebuie introdusă coplata, dar fără a se cădea într-o extremă. De pildă, cei foarte săraci, care nu au efectiv bani, nu se vor mai duce nici la medicul de familie, nici la spitale din cauza obligaţiei de a plăti. Vor sta şi fără consult medical şi fără tratament, până starea lor se va agrava, şi nici aşa nu este bine, pentru că ulterior se va cheltui mai mult pentru salvarea lor. Probleme sunt şi cu bolnavii cronici, care nu pot plăti de fiecare dată când vin la medic. Lor trebuie să li se stabilească un plafon la coplată”, a explicat prof. dr. Constantea.
El a arătat că, de pildă, în Germania, coplata este de 10 euro la medicul specialist, iar pentru o internare în spital se achită 10 euro pe zi, până la totalul de 28 de zile pe an. Peste aceste 28 de zile pe an, bolnavul nu mai plăteşte coplata. În Franţa, pacientul plăteşte pentru internarea sa în spital 30% din cheltuieli.