Organizația solicită interdicția oricărei forme de publicitate a jocurilor de noroc, inclusiv online, dar și amplasarea sălilor de jocuri de noroc la o distanță de cel puțin 300 de metri de unitățile de învățământ sau de alte spații destinate copiilor și tinerilor.

București, 23 septembrie 2025. Organizația Salvați Copiii România solicită interdicția totală a oricărei forme de publicitate la jocurile de noroc, indiferent de forma sau mediul de difuzare – online, în presa scrisă, prin servicii cinematografice și de telefonie, în spații publice exterioare sau interioare, precum și în cadrul evenimentelor sportive și al locațiilor dedicate acestora.

Totodată, este necesară amplasarea spațiilor destinate jocurilor de noroc la o distanță de cel puțin 300 de metri față de unitățile de învățământ sau de alte spații destinate copiilor și tinerilor, ca măsură de prevenție împotriva apariției și instalării dependenței. Deși legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii recunosc că participă direct la jocuri de noroc pe bani și 40% dintre ei declară că au prieteni implicați în astfel de activități.

Organizația Salvați Copiii a organizat în colaborare cu Camera Deputaților masa rotundă ‘Reforma legislației privind jocurile de noroc în scopul protejării copiilor și adolescenților’, la Parlamentul României, în cadrul căreia parlamentari, reprezentanți ai instituțiilor publice relevante, specialiști în protecția copilului și reprezentanți ai societății civile au dezbătut soluțiile legislative care să protejeze copiii în fața publicității agresive la jocurile de noroc, respectiv a riscurilor asociate cu acestea.

‘Este momentul să luăm decizii mai bune și mai ferme. În Parlament există deja mai multe inițiative legislative, dar, din diverse motive, sunt blocate. Cred că nu ne mai permitem amânări. Trebuie să extragem elementele asupra cărora există consens între partide, să ne punem la aceeași masă și să ajungem la o reformă legislativă în câteva săptămâni sau luni, nu în câțiva ani. Avem nevoie de un pachet de măsuri clare și eficiente, unele dintre ele deja se află în circuit legislativ (….), cum ar fi, de exemplu: limitarea publicității, pragul de vârstă, reglementarea sponsorizărilor, interzicerea implicării personalităților publice. Reclamele la jocurile de noroc nu trebuie să invadeze spațiul copiilor. Putem introduce restricții stricte pentru difuzare (….), este vital să interzicem nu doar sălile de joc, dar și panourile și reclamele în apropierea școlilor, parcurilor, locurilor de joacă, campusurilor, spitalelor sau bisericilor. Actuala măsură a CNA de a interzice sportivilor sau persoanelor publice să promoveze jocurile de noroc în audiovizual ar trebui extinsă prin lege la mediul online și la spațiile publice’, a subliniat Raluca Turcan, deputat, vicelider al Grupului Parlamentar PNL.

Dependența de jocurile de noroc este recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății ca afecțiune medicală și introdusă în Clasificarea Internațională Statistică a Bolilor și Problemelor de Sănătate Asociate (ICD), încă din 1975 (1). Această formă de dependență generează probleme grave de sănătate și implică costuri substanțiale pentru prevenție și reabilitare, atât pentru persoanele afectate, cât și pentru sistemele de sănătate publică. Impactul social al dependenței de jocuri de noroc (probleme de sănătate mintală, dificultăți familiale, pierderea locului de muncă, creșterea criminalității) generează costuri sociale care adesea depășesc contribuțiile industriei la bugetele publice, conform analizelor Salvați Copiii. Cu alte cuvinte, cheltuielile sociale cauzate de dependența de jocuri de noroc sunt mai mari decât veniturile obținute din taxarea și impozitarea acestei industrii.

Potrivit Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, Constituției României și Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în toate deciziile care vizează copiii, interesul superior al acestora trebuie să aibă prioritate. Copiii au dreptul să fie protejați de orice formă de exploatare economică sau de activități care le pot afecta sănătatea ori dezvoltarea.

Publicitatea agresivă la jocurile de noroc se încadrează în această categorie de riscuri și poate fi considerată o formă de exploatare, deoarece profită de vulnerabilitatea minorilor prin stimularea interesului lor pentru activități cu impact negativ asupra dezvoltării.

În luna iunie, Organizația Salvați Copiii România a lansat campania ‘Hai să jucăm corect! Fără vedete la jocuri de noroc’, un demers național de conștientizare care atrage atenția asupra impactului negativ al publicității la jocuri de noroc asupra adolescenților. Campania răspunde unei realități îngrijorătoare: promovarea agresivă a jocurilor de noroc prin intermediul vedetelor contribuie la normalizarea acestui comportament riscant în rândul minorilor. Un efect imediat și esențial al acestei campanii a fost decizia Consiliului Național al Audiovizualului, care a interzis folosirea vedetelor în reclamele pentru jocuri de noroc. Această măsură este un pas extrem de important, dar nu suficient. Pentru protecția reală a copiilor, sunt necesare schimbări legislative mai ample și sistemice, care să elimine, inclusiv din mediul online, influențele nocive ce îi atrag pe copii către jocurile de noroc.

‘Trebuie să conștientizăm riscurile reale ale dependenței de jocurile de noroc și comportamentele patologice distructive pe care le generează. Este imperios necesară eliminarea totală a publicității la jocurile de noroc, limitarea spațiilor destinate acestor activități și chiar interzicerea jocurilor de noroc persoanelor sub 21 de ani, așa cum instituțiile parlamentare din Belgia, Estonia, Grecia, Lituania și Ucraina au ales să facă. Chiar și Republica Moldova a stabilit pragul de 21 de ani pentru jocurile de noroc cu risc sporit, cum sunt cazinourile’, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv, Salvați Copiii România.

Studiu Salvați Copiii: 14% dintre copii admit că au jucat jocuri de noroc pe bani, în timp ce 7 din 10 copii spun că au văzut publicitate stradală la jocurile de noroc 

Cea mai recentă anchetă sociologică realizată și publicată de Salvați Copiii arată că majoritatea copiilor cu vârsta peste 10 ani au fost expuși la publicitate pentru jocuri de noroc, atât la televizor, cât și pe Internet. Mai mult, 11% dintre copii admit că urmăresc influenceri care promovează jocuri de noroc pe bani, în timp ce 10% resimt presiune din partea prietenilor să participe la jocuri de noroc.

Deși legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii recunosc că participă direct la jocuri de noroc pe bani și 40% dintre ei declară că au prieteni implicați în astfel de activități. Băieții sunt mult mai expuși acestui risc (22% dintre băieți au jucat pe bani, față de doar 9% dintre fete), iar adolescenții de peste 14 ani și cei din mediul rural tind să fie mai implicați în astfel de practici decât cei mai mici sau din mediul urban. Aceste date confirmă că mulți dintre copiii români sunt deja afectați de fenomenul jocurilor de noroc, în pofida restricțiilor legale existente.

Contribuții la bugetul de stat vs. costuri sociale – Cheltuielile generate de impactul social al dependenței de jocuri de noroc sunt mai mari decât veniturile provenite din taxarea și impozitarea acestor activități

Chiar dacă industria jocurilor de noroc generează venituri substanțiale pentru bugetele de stat prin taxare și impozitare, costurile sociale ascunse adesea depășesc aceste contribuții financiare, conform studiilor realizate până în prezent.

Aceste tipuri de costuri sociale includ probleme de sănătate mentală, probleme familiale și divorțul, pierderea locului de muncă, creșterea criminalității, precum și nevoia sporită de servicii sociale și de sănătate pentru jucătorii dependenți și pentru membrii familiilor lor (părinți, soți, copii). De asemenea, familiile afectate de dependența de jocuri de noroc suferă pierderi economice directe, cauzate de cheltuielile excesive la jocuri, care pot duce la datorii, ipotecări sau pierderea economiilor de o viață. Se creează astfel un ciclu vicios de sărăcie și dependență, ce afectează nu doar individul jucător, ci și familiile și comunitățile din care acesta face parte. Considerăm că beneficiile fiscale aduse de această industrie nu compensează suferința și costurile sociale generate, ceea ce justifică pe deplin intervenția fermă a statului pentru reglementarea domeniului, în interes public și, în mod special, în interesul copiilor.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt în proces de revizuire și de modificare a legislației privind jocurile de noroc pentru a-și proteja mai bine copiii și tinerii

În țări precum Italia, Olanda, Belgia, Moldova sau Letonia a fost interzisă orice formă de publicitate în domeniul jocurilor de noroc, inclusiv asocierea acestora cu sportul ori personalitățile publice. Două exemple merită atenția Parlamentului României: Italia și Republica Moldova.

Făcând referire expresă la dependența cauzată de aceste activități, în 2018, Consiliul de Miniștri din Italia a adoptat ‘Decretul Demnității’ (Decreto dignita) care a interzis ‘orice formă de publicitate, chiar indirectă, legată de jocuri sau pariuri cu câștiguri bănești, precum și jocuri de noroc, care se desfășoară și prin orice alte mijloace (…), inclusiv rețelele de socializare.’

În Moldova, similar legislației Italiei, este interzisă ‘orice formă, directă sau indirectă, de acțiuni publicitare (promoționale) pentru promovarea și/sau stimularea jocurilor de noroc (inclusiv a celor on-line)’, fiind enumerate toate formele de publicitate. De asemenea, companiilor implicate în organizarea sau desfășurarea jocurilor de noroc le este interzis să inițieze sau să participe la evenimente de sponsorizare sau activități caritabile, o măsură menită să prevină asocierea ilegitimă a jocurilor de noroc cu imaginea pozitivă a sponsorizărilor în percepția publicului.

Cum se manifestă dependența

Dependența (adicția) este o tulburare cronică, caracterizată prin lipsa controlului asupra unui anumit comportament – fie că este consumul de substanțe, jocul de noroc sau utilizarea computerului. Această lipsă a controlului duce în timp la consecințe în toate aspectele vieții persoanei dependente. În forma sa cea mai severă, această tulburare produce suferință pe durate foarte lungi de timp, cu ameliorări și recăderi. La copii, dependența se dezvoltă diferit față de adulți din cauza particularităților neuro-dezvoltării și a contextului psihosocial.

Dincolo de factorii biologici, printre care și pubertatea precoce și dezechilibre chimice cerebrale, un rol crucial îl joacă factorii psihologici, de mediu și sociali. Dependența la copii este adesea însoțită de alte probleme precum tulburări de anxietate, depresie, ADHD, trauma sau probleme familiale. O abordare eficientă trebuie să adreseze toate aceste aspecte simultan.

Necesitatea unor măsuri ferme în interesul copiilor și tinerilor

În România, măsurile legislative adoptate până acum pentru limitarea expunerii copiilor la jocurile de noroc au fost ineficiente și insuficiente. Așa-numita ‘Lege a păcănelelor’ (prima încercare majoră de reglementare a domeniului, inițiată în 2023) a fost substanțial diluată în procesul parlamentar: dacă forma adoptată inițial de Senat impunea mutarea sălilor de joc la marginea localităților (la maximum 50 m de limita orașului) sau interzicerea amplasării lor la mai puțin de 300 de metri de orice școală, loc de joacă, instituție culturală sau medicală, legea promulgată în aprilie 2024 s-a limitat doar la a interzice funcționarea sălilor de slot-machine în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, fără a avea în vedere și impunerea unui număr maxim de spații de acest timp în funcție de populația localităților mai mari.

Restricțiile esențiale pentru mediul urban au fost eliminate pe ultima sută de metri, lăsând copiii și tinerii din marile orașe în continuare expuși publicității jocurilor de noroc la tot pasul. Mai mult, legea s-a aplicat explicit doar sălilor cu aparate de tip slot-machine, permițând agențiilor de pariuri sportive fără aparate să continue să opereze chiar și în localitățile mici. Salvați Copiii a avertizat că, fără extinderea interdicțiilor către toate formele de jocuri de noroc și în absența interdicției oricărei forme de publicitate, operatorii vor găsi portițe de ocolire, reorientându-se de exemplu spre agențiile de pariuri în zonele neacoperite de restricții.

Propunerile legislative ale Organizației Salvați Copiii

* Interzicerea completă a publicității pentru jocurile de noroc. Adoptarea unei interdicții generale a oricărei forme de reclamă comercială la jocurile de noroc și pariuri, pe toate canalele media (televiziune, radio, presă scrisă, internet, afișaj stradal etc.), fără excepții de orar sau format. Numai eliminarea totală a reclamelor va proteja eficient copiii și tinerii de influența nocivă a mesajelor care promovează iluzia câștigului facil. Această măsură urmărește modelul țărilor europene care au recunoscut caracterul exploatativ al publicității la jocuri de noroc și au eliminat-o complet, punând siguranța copiilor înaintea intereselor comerciale.

* Interzicerea implicării vedetelor și a persoanelor publice în promovarea jocurilor de noroc. Introducerea unei prevederi legale explicite care să interzică implicarea influencerilor, artiștilor, sportivilor sau altor celebrități în orice campanie de promovare a jocurilor de noroc. Această măsură este justificată de impactul major pe care îl au figurile publice asupra comportamentului copiilor și tinerilor. Asocierea imaginii unei vedete cu jocurile de noroc conferă acestor activități o aură fals pozitivă și iluzia unor câștiguri care pot schimba viața jucătorilor. România a făcut deja un pas în această direcție prin decizia CNA de a interzice apariția vedetelor în reclamele TV, radio și online la jocuri de noroc, însă este nevoie ca interdicția să fie consacrată în lege și extinsă la toate mediile de publicitate, offline sau online.

* Distanță minimă obligatorie față de școli și alte zone frecventate de copii. Stabilirea prin lege a unei distanțe minime de 300 de metri în linie dreaptă între orice sală de jocuri de noroc și cea mai apropiată instituție de învățământ, loc de joacă, unitate medicală, așezământ cultural sau lăcaș de cult. De asemenea, este necesară revenirea la prevederea inițială a Legii ‘păcănelelor’ privind amplasarea cazinourilor doar în zonele periferice ale localităților, precum și limitarea densității acestora în marile orașe (de exemplu, o singură sală la fiecare 20.000 de locuitori). Astfel de măsuri ar reduce vizibilitatea și accesibilitatea ‘păcănelelor’ în peisajul cotidian în rândul copiilor și tinerilor, creând în jurul acestora zone sigure, libere de jocuri de noroc, așa cum au procedat deja numeroase regiuni din Italia și Spania (care au impus un perimetru de 300-500 m în jurul școlilor fără săli de joc).

* Ridicarea vârstei legale minime pentru acces la 21 de ani. Modificarea legislației naționale (OUG 77/2009) astfel încât nicio persoană sub 21 de ani să nu poată participa la jocuri de noroc autorizate. Această măsură ar proteja adolescenții cu vârste între 18 și 20 de ani – o categorie încă în formare, adesea fără stabilitate financiară și fără maturitatea necesară gestionării riscurilor financiare, oferindu-le o perioadă suplimentară de maturizare înainte de expunerea la tentația jocurilor de noroc. Numeroase țări au implementat deja această politică de precauție: Belgia, Grecia, Republica Moldova, Estonia, Lituania și Ucraina au ridicat la 21 de ani limita de vârstă pentru toate jocurile de noroc. Ridicarea pragului de vârstă este perfect compatibilă cu normele UE și reprezintă o măsură de protecție socială justificată, menită să prevină debutul timpuriu al comportamentelor problematice.

* Consolidarea mecanismului de auto-excludere a jucătorilor cu probleme. Îmbunătățirea și aplicarea strictă a sistemului național de auto-excludere (registrul persoanelor care solicită interzicerea accesului la jocuri de noroc). Este esențial ca nicio persoană înscrisă în acest registru să nu mai poată accesa sălile de joc sau platformele online licențiate, orice breșă din partea operatorilor urmând a fi sancționată prompt. În acest scop, se impune implementarea unui sistem informatic centralizat (verificarea automată a CNP la accesul într-o sală sau la crearea unui cont online), care să blocheze instantaneu orice tentativă de acces a persoanelor auto-excluse. De asemenea, procesul de auto-excludere trebuie facilitat prin metode rapide (de exemplu, un ‘buton de panică’ pe platformele online, care să permită auto-excluderea imediată, fără proceduri birocratice) și dublat de măsuri de sprijin, precum includerea voluntară a acestora în programe de consiliere psihologică, contactarea lor proactivă prin linii telefonice de asistență, astfel încât dependența să fie abordată și din perspectivă terapeutică, nu doar prohibitivă.

Pentru o protecție reală a adolescenților, Salvați Copiii a solicitat adoptarea urgentă a următoarelor măsuri legislative:

* Art. 29 din Legea nr. 504/2002: interzicerea promovării jocurilor de noroc prin intermediul vedetelor;

* Art. 29 din Legea 504/2002: schimbarea programului pentru comunicările comerciale (06:00 – 00:00) și eliminarea graduală a acestora;

* Art. 13 din Legea 148/2000: interzicerea promovării jocurilor de noroc în incinta bazelor sportive, în cadrul competițiilor pentru minori și tineri de până în 21 de ani;

* Art. 7 din OUG 77/2009: modificarea limitei legale de vârstă pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani

 

Sursa foto: Salvati Copiii Romania