Un proiect inovativ iniţiat în urmă cu trei ani la Târgu Mureş şi-a propus să abordeze în mod practic problema scoliozei la copii şi adolescenţi, pe fondul statisticilor care indică existenţa la nivel naţional a aproximativ 60.000 de copii care suferă de această afecţiune.
Astfel, Centrul Naţional de Reabilitare OrtoProfil din Târgu Mureş a iniţiat, în premieră în România, Tabăra ScoliCamp, în cadrul căreia participanţii pot beneficia de un program complex, care cuprinde terapii moderne în managementul scoliozei, consiliere psihologică, integrare şi acceptare socială.
Organizatorii susţin că, în cadrul taberei, tinerii conştientizează importanţa folosirii corsetului, considerat „aliatul cel mai de seamă al adolescentului în perioada terapiei”, mai ales că această afecţiune apare predominant la adolescenţii de sex feminin în proporţie de 72%, iar formele severe apar în proporţie de 10:1 la fete.
„Scolioza reprezintă o deformare tridimensională a coloanei vertebrale. Istoria naturală a afecţiunii implică etiologie plurifactorială. La nivel mondial, aproximativ 4% dintre adolescenţi sunt afectaţi de modificări cronice evolutive ale coloanei vertebrale, din care aproape 1% au indicaţie chirurgicală. Pe lângă alţi indicatori, unghiul Cobb ne ajută să stadializăm o scolioză. Tratamentul actual se bazează pe kinetoterapie pentru pacienţii al cărui unghi Cobb nu depăşeşte 30 de grade. Un unghi Cobb ce depăşeşte 30 de grade, dar se situează sub limita de 50 de grade impune, pe lângă kinetoterapie, purtarea unui corset (indicat de către medicul ortoped pediatru în funcţie de caracteristicile scoliozei). Pacienţii având un unghi Cobb ce depăşeşte 50 de grade au indicaţie chirurgicală”, a arătat as. univ. dr. Alexandru Herdea, medic rezident Ortopedie Pediatrică la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.
Bogdan Goga, fizioterapeut în cadrul Centrului de Recuperare Medicală „Terapie pentru Mişcare” susţine că aproximativ 60.000 de copii din România suferă de scolioză şi că această afecţiune, dacă nu e diagnosticată la timp, poate cauza grave probleme de sănătate, care duce la scăderea stimei de sine, iar din acest motiv adolescenţii ajung chiar la limitarea relaţiilor sociale.
El a arătat că, din fericire, scolioza la copii şi adolescenţi poate fi tratată eficient cu ajutorul terapiei, după principiile Schroth, o metodă inovativă, bazată pe o serie de exerciţii care vizează elongaţia trunchiului şi corectarea asimetriilor coloanei.
Fizioterapeutul afirmă că, executată corect şi consecvent, terapia Schroth poate fi soluţia optimă pentru a evita operaţia în cazul copiilor care au scolioză, însă condiţia pentru vindecare este ca părintele să depisteze şi să se prezinte cu copilul la fizioterapeut în stadiul incipient al afecţiunii.
„Scopul tratării precoce a acestei afecţiuni este de a preîntâmpina intervenţia chirurgicală. Terapia conform principiilor Schroth, înregistrează cele mai notabile rezultate în recuperarea scoliozei şi cuprinde un program de exerciţii fizice, concepute special pentru a corecta deviaţia coloanei vertebrale. Exerciţiile se efectuează sub atenta supraveghere a kinetoterapeutului, scopul terapiei fiind obţinerea posturii fiziologice vertebrale prin elongaţia activă a acesteia, derotarea vertebrelor prin respiraţie tridimensională, precum şi tonifierea musculaturii în poziţia maximă corectivă. Acest tip de tratament al scoliozei este indicat pacienţilor de la vârsta de 8 ani, iar durata terapiei este stabilită de către kinetoterapeut. Terapia trebuie asociată cu purtarea obligatorie a corsetului special (corset Cheneau) pentru corecţia scoliozei. Dorim să accentuăm importanţa terapeutică a utilizării corsetului personalizat. În cazul în care nu este fabricat pe măsură individuală poate face mai mult rău decât bine!”, a declarat kinetoterapeutul Bogdan Goga, fondatorul Centrului „Terapie pentru Mişcare”.
ScoliCamp, prima Tabără de Scolioză din România, a fost distinsă anul trecut cu Premiul Publicului la categoria „Inovaţie în Sprijinul Pacienţilor” în cadrul galei Premiilor COPAC (Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România) ediţia a II-a, unde au participat oficiali din sănătate, medici, asistenţi medicali, reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi şi alte ONG-uri din sănătate. AGERPRES
