O analiză de Conf. Univ. Dr. Mihai-Bogdan PETRIȘOR despre efectele poziției codașe a României în clasamentul cheltuielilor publice pentru sănătate din țările Uniunii Europene.

 

Calitatea serviciilor medicale din spitale este si va fi, mai ales de azi inainte, un subiect amplu dezbatut in societatea noastra. Nu vom detalia acum ce este calitatea in spitale, dar retinem ca aceasta a devenit o sursa a avantajului competitiv. Da, spitalele sunt in concurenta sau ar trebui sa realizeze acest lucru pentru ca in functie si de acest aspect primesc finantare prin prestarea serviciilor.

Sistemul calitatii in spitale este prezentat ca avand doua componente majore. Prima este calitatea interna, care are ca premise de obtinere a calitatii medicii si personalul medical, cladiri, echipamente, iar cea de a doua este calitatea externa. Din ce in ce mai multi cetateni/pacienti vor accesa site-urile spitalelor si vor afla ca acestea au obligatia sa afiseze nivelul de acreditare atribuit de ANMCS.

Prezentul articolul nu urmareste o harta a calitatii serviciilor din spitale ci doreste sa sublineze cel mai important aspect dintre toate, fundament pentru tot ce inseamna sistem medical si calitatea serviciilor si anume ”medicul”. Bineinteles ca am putea detine cele mai mari cladiri destinate spitalelor, echipamente dintre cele mai moderne, dar pe toate acestea s-ar aseza repede praful daca nu ar exista specialistul.

Ideea prezentului articol a aparut de la momentul in care Spitalul Judetean Suceava a trecut prin momente de groaza. O parte din medici, asistenti medicali si personal auxiliar au fost depistati cu Covid 19 si, implicit, toti ceilalti din spital au trecut pentru 14 zile in izolare. Dupa doua zile necesare dezinfectiei activitatea trebuia repornita in spital. Intrebarea a fost: cu cine? Are sistemul medical din Romania suficienti medici si asistenti medicali incat sa faca fata unei astfel de situatii? Ce s-ar fi intamplat daca ar fi trebuit inchise si spitalele judetene din Botosani, Bacau, Vaslui si Neamt?

La nivel de euroregiuni ni se pune la dispozitie o baza de data cu numarul de medici la 100.000 de locuitori. Aruncand o privire observam ca in unele regiuni din Italia, Spania sau Franta numarul de medici raportat la suta de mii de locuitori este cu mult peste 400. In statistica sunt incluse si regiuni din Turcia, unde numarul de medici este aproape de 150, motiv pentru care media europeana calculata la nivelul anului 2017 a rezultat 345,15 medici la o suta de mii de locuitori.

Privirea ni se indreapta repede spre regiunile Romaniei. Observam cu bucurie regiunea Bucuresti-Ilfov, care se detaseaza si se claseaza la nivelul tarilor dezvoltate, cu 563 de medici la suta de mii de locuitori. Dintr-un “alt film”, nereusit de aceasta data, iese in evidenta regiunea Sud-Muntenia, cu doar 152 medici. Cu exceptia Bucurestiului, si partial a regiunii Vest, toate regiunile Romaniei se afla sub nivelul mediei UE, chiar cu mult.

Tocmai aceasta componenta a numarului de medici raportat la totalul populatiei este considerata, atat de UE, cat si de statisticile privind calitatea vietii, ca fiind acea componenta care descrie cel mai bine disponibilitatea serviciilor medicale. Bineinteles, daca luam in calcul si faptul ca in aceasta statistica sunt raportati atat medici specialisti din spitale si clinici, medici din laboratoare, cercetatori, medici de familie, medici cu specializarea medicina muncii etc, statistica ar fi una si mai ingrijoratoare.

Doresc sa va provoc si sa va imaginati ce masuri vor lua in anii ce vor urma state precum Germania, Italia sau Spania (state care aloca ANUAL pentru sanatate: Germania peste 200 mld Euro, Italia peste 120 mld Euro, Spania peste 60 mld Euro, iar Romania… 7 mld Euro). Sunt convins ca in afara de multe echipamente vor regandi strategia privind personalul si vor REincepe recrutarea.

La Suceava au dat o mana de ajutor iesenii, falticenenii si alte orase invecinate. Dar pentru o strategie la nivel national noi de unde vom lua? De unde vor recruta Germania, Italia, Spania, Anglia cred ca stim deja. Da, va fi o criza economica si implicit o contractie a cheltuielilor publice, dar intuiesc ca pentru sanatate vor fi bani in statele dezvoltate. Si vor mai investi in educatie si cercetare. Daca pana acum ne-am plans ca ne pleaca medicii, probabil trebuie sa ne pregatim de mai rau…

Prelucrare proprie: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/TGS00062/default/table?lang=en;

interogare 26.04.2020

 

Mihai-Bogdan PETRIȘOR este conferențiar universitar doctor la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru al Asociației Române de Științe Regionale. Este absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor și al Facultății de Drept din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Activitatea didactică se adresează studenților de la Specializarea Administrație publică și celor de la Specializarea Finanțe-Banci din cadrul FEAA, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat.