40.000 de femei cu vârste cuprinse între 50-69 de ani din regiunile Nord-Vest şi Vest au fost incluse într-un program de screening regional pentru cancerul de sân. Astfel de proiecte, cum e cel implementat de Institutul Oncologic din Cluj şi Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara, ar trebui să reprezinte normalitatea la nivelul întregii Românii, însă, pentru moment, acest lucru nu se întâmplă, susţine profesorul şi deputatul Patriciu Achimaş-Cadariu, care este medic primar Obstetrică-Ginecologie, specializat în Chirurgie Oncologică, la IOCN.

Primul proiect din România de screening populaţional organizat de această anvergură a fost posibil pentru că cele două centre, Clujul şi Timişoara, au accesat bani din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman. Deputatul Achimaş-Cadariu crede că astfel de proiecte pot fi implementate şi de alte centre din ţară, însă e nevoie ca şi bugetul alocat sănătăţii să aibă o componentă substanţială pe screening.

„Se vorbeşte cu mult entuziasm despre screening, profilaxie, prevenţie, şi aceasta până ajungem la finanţare. Iar fără finanţare, este evident că lucrurile nu au cum să meargă mai departe. Când vom renunţa şi la acel model de buget pe care îl plagiem din anii precedenţi, fiindcă nu suntem capabili să gândim unul nou, şi trecând la partea de sănătate vom renunţa deci la această modalitate de a finanţa veşnic numai consecinţele fără a preveni şi a identifica cauzele, până atunci nu vom face decât să batem pasul pe loc”, a declarat prof. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, cel care a iniţiat şi coordonat Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului, devenit lege.

Achimaş-Cadariu crede că, odată cu implementarea acestui document strategic, pacienţii români vor avea o şansă în plus să fie diagnosticaţi corect şi la timp şi să înceapă cât mai repede tratamentul.

„Sigur, costurile scad exponenţial dacă sunt descoperite în stadiu incipient cazurile de cancer, dar mai ales scade suferinţa, iar acest lucru nu poate fi cuantificat. A trata o situaţie incipientă, de exemplu în cazul cancerului de sân, înseamnă rezultate inclusiv cosmetice mult superioare, cu conservarea sânului, cu un număr mult mai mic de intervenţii în zona tratamentului sistemic, cu intervenţii chirurgicale de amploare mult mai mică şi cu rezultate infinit superioare din punct de vedere a supravieţuirii”, a subliniat chirurgul clujean.

El a spus că o formă de screening organizată înseamnă o reţea organizată, înseamnă control de calitate, standardizare, un întreg context în care foarte mulţi specialişti, nu neapărat medici toţi, contribuie la a identifica cancere foarte incipiente sau stări precanceroase.

„De ce spun că e foarte important ca acest lucru să se întâmple de maniera aceasta? Vă daţi seama ce ar însemna ca suspiciunea să existe atunci când nu e cazul? Ar însemna panicarea unui număr extrem de mare de cetăţeni care participă la screening, ar însemna un stres suplimentar. Sau ce-ar însemna dacă n-ar exista suspiciune atunci când ar trebui să existe? Ar însemna că acei cetăţeni sunt scăpaţi din vedere iar cancerul lor evoluează.

Deci e un echilibru extrem de fin în această balanţă, dar oricum ar fi această investiţie în screening cu siguranţă că reduce extraordinar de mult din povara centrelor care tratează cancerul”, a afirmat profesorul Achimaş-Cadariu.

El a mai spus că Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului este unul exhaustiv, de informare, profilaxie şi până la tratament.

„A apăsa pedala screening-ului exclusiv nu este soluţia completă, fiindcă parcurgând intens partea de screening sau realizând-o vom obţine un număr mult mai mare de cazuri care vor trebui tratate, dar vor trebui tratate corect, stratificate corect. Dacă în paralel nu vom pregăti specialişti şi nu vom avea centrele care să facă acest lucru, din nou ajungem într-un alt dezechilibru.

De aceea, singura soluţie este parcurgerea tuturor paşilor în paralel şi dezvoltarea tuturor acestor piloni care sunt fundaţia planului”, a încheiat profesorul şi deputatul Patriciu Achimaş-Cadariu.