Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, marcată în fiecare an pe 28 iulie, se desfăşoară anul acesta sub sloganul „O singură viaţă, un singur ficat!”, fiind un prilej de a evidenţia necesitatea accelerării eforturilor de eliminare a hepatitei virale şi importanţa prevenirii, testării şi tratamentului.

Strategiile globale privind HIV, hepatita virală şi infecţiile cu transmitere sexuală pentru perioada 2022 – 2030, adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii urmăresc atingerea obiectivului de a elimina hepatita virală B şi C până în 2030.

La nivel global 350 de milioane de oameni trăiesc cu hepatită virală cronică, cu mai mult de 1,1 milioane de vieţi pierdute în fiecare an din cauza hepatitei B şi a hepatitei C.

Ficatul îndeplineşte în tăcere peste 500 de funcţii vitale, în fiecare zi, pentru a ne menţine în viaţă. De aceea este atât de important să acordăm prioritate sănătăţii ficatului şi să cunoaştem starea lui de sănătate.

Pe lângă cunoaşterea stării de sănătate a ficatului şi căutarea unui tratament, reducerea consumului de alcool, obţinerea unei greutăţi sănătoase, tratarea hipertensiunii arteriale şi gestionarea diabetului zaharat sunt cheia pentru un ficat sănătos.

Beneficiile unui ficat sănătos includ:

– Viaţă mai lungă;

– Protejarea celor dragi împotriva hepatitei;

– Protejarea altor organe vitale, inclusiv inima, creierul şi rinichii, care se bazează pe ficatul sănătos pentru a funcţiona.

Hepatita virală încă ucide peste un milion de oameni în fiecare an.

În lume se înregistrează un deces prin hepatită la fiecare treizeci de secunde.

Peste 8.000 de noi infecţii cu hepatita B şi C apar în fiecare zi, adică peste 5 infecţii în fiecare minut.

Dacă traiectoria actuală continuă, hepatita virală va ucide mai mulţi oameni anual decât malaria, tuberculoza şi HIV/SIDA la un loc, până în 2040.

La nivel global, există un număr mare de persoane nediagnosticate şi netratate care trăiesc cu hepatită. Acest lucru trebuie să se schimbe.

Infecţia cu hepatită este tăcută şi gradul de conştientizare a sănătăţii ficatului este scăzut. Cele mai multe simptome apar doar odată ce boala este avansată, prin urmare există foarte multe persoane nediagnosticate care trăiesc cu hepatită. Chiar şi atunci când hepatita este diagnosticată, numărul persoanelor care urmează să primească tratament este scăzut.

Majoritatea oamenilor descoperă că au hepatită B sau C după mulţi ani de infecţie tăcută şi numai atunci când dezvoltă boală hepatică gravă sau cancer.

În România, Institutul Naţional de Sănătate Publică este partener în Proiectul LIVE(RO), alături de Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi, proiect care asigură testarea pentru hepatita B, D şi C în patru regiuni ale ţării: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia.

În perioada iulie 2021 – mai 2023, aproape 300.000 de persoane au beneficiat de activităţile de screening pentru hepatita B, D şi C, 81% dintre persoane aparţinând unui grup vulnerabil. 3% dintre persoanele testate au avut, la cabinetul medicului de familie, cel puţin un rezultat pozitiv pentru hepatita B sau C la testele rapide. Dintre acestea, circa 70% ajunseseră, până la sfârşitul lunii iunie 2023, la medicul specialist gastro-enterolog, pentru diagnostic. Pentru 84% dintre persoane s-a stabilit un diagnostic final, iar ceilalţi fiind în curs de evaluare. Cu ciroză hepatică au fost diagnosticaţi 612 pacienţi, iar 16 cu carcinom hepatic.

Infecţiile cu virusuri hepatitice şi decesele pe care le cauzează pot fi prevenite.

Prin asigurarea unei acoperiri vaccinale optime anti-hepatită B, încă de la naştere, se poate scădea numărul de copii cu hepatită cronică B şi se poate îndeplini dezideratul de a elimina hepatita B, conform Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) din domeniul sănătăţii.

Aproximativ 4,5 milioane de decese premature ar putea fi prevenite în ţările cu venituri mici şi medii până în 2030 prin vaccinare, teste de diagnosticare, tratament şi campanii de educaţie pentru sănătate.