În ciuda faptului ca în lume există peste 1 milion de persoane care trăiesc cu limfom, aproximativ 74% din populaţia globului nu cunoaşte faptul că limfomul este o formă de cancer. În România, Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Limfomului a fost marcată la Spitalul Clinic „Colţea”, de Societatea Română de Hematologie, Asociaţia Bolnavilor cu Limfom, cu sprijinul Roche România şi al Secţiei de Hematologie a Spitalului Clinic „Colţea”, informează un comunicat transmis miercuri.
Cu ocazia acestui eveniment, pacienţii au fost invitaţi să participe la un atelier de creaţie organizat în curtea spitalului, unde au învăţat tehnici de pictură şi au realizat aranjamente florale ikebana. Lor li s-au alăturat medici din spital, reprezentanţi ai asociaţiei de pacienţi şi actriţa Maia Morgenstern, care susţine lupta împotriva acestei boli. Evenimentul s-a încheiat cu un moment de poezie oferit de Maia Morgenstern.
‘Ne bucurăm că am reuşit să le oferim pacienţilor cu limfom o zi plăcută şi doresc să îi mulţumesc încă o dată doamnei Maia Morgenstern pentru suportul şi susţinerea cauzei noastre. Dumneaei a reuşit să le amintească pacienţilor că zâmbetul şi atitudinea pozitivă sunt arme redutabile în lupta cu boala”, a declarat prof. dr. Anca Lupu, şefa secţiei de oncologie a spitalului.
Limfomul non-Hodgkin este o formă de cancer care se dezvoltă în ţesutul limfatic – situat în diverse părţi ale organismului: ganglionii limfatici, splină, timus, vegetaţiile adenoide, amigdale şi măduva osoasă. Aproximativ 1,5 milioane persoane din întreaga lume trăiesc în prezent cu limfom non-Hodgkin, însă în fiecare an aproximativ 300.000 persoane mor din cauza acestei boli.
În România, conform estimărilor specialiştilor incidenţa limfoamelor non-Hodgkin este de aproximativ 5,1 la 100.000 de locuitori, ceea ce reprezintă 1.117 cazuri noi/an. În ultimele decenii, limfoamele non-Hodgkin au înregistrat cea mai mare rată de creştere a cazurilor noi 4,2% pe an (4,8% pentru bărbaţi şi 3,4% pentru femei).
În cazul limfomului, diagnosticul de certitudine poate fi confirmat doar de examene de laborator (biopsia unui ganglion limfatic, teste de sânge), iar scopul tratamentului este de a le reda pacienţilor speranţa de a trăi o viaţă normală sau cât mai apropiată de normal. AGERPRES