România are nevoie de fundamentarea unui Program Operaţional Sectorial pe Sănătate foarte bine argumentat cu care să se prezinte la negocierile privind viitorul cadru financiar european 2014 – 2020, au subliniat participanţii la dezbaterea ”Finanţarea sănătăţii în noul cadru financiar 2014 – 2020”, eveniment organizat joi de compania Tarus Media. Acest lucru este necesar pentru că banii se vor da pe programe, şi nu pe domenii, ca în perioada 2007 – 2013.
„Bugetul 2014 – 2020 se va duce într-un cadru contractual, nu numai financiar, cu un contract între Guvernul României şi Comisia Europeană. În contract Guvernul va trebui să demonstreze nu numai că are programe, ci şi capacitatea de a le implementa”, a declarat prof. dr. Vasile Puşcaş, fost negociator şef al României cu Uniunea Europeană.
El a precizat că programele vor fi prioritizate, apreciate şi evaluate prin prisma rezultatelor obţinute. Prof. Puşcaş a arătat că bugetul UE pentru sănătate pentru perioada 2014 – 2020 ”nu va fi generos”, respectiv de 2,780 miliarde de euro, joi fiind lansate spre informare două dintre programe – ”Sănătate pentru creştere” şi cel pentru consumatori. Lecţia bugetului alocat pentru perioada 2007 – 2013 s-a dovedit aspră, pentru că România nu a alocat sănătăţii decât 0,8% din fondurile de coeziune, în timp ce Ungaria, spre exemplu, a alocat 5,4%. ”Va trebui să fim foarte prezenţi şi activi în dezbaterile nu numai din România, pentru ca măcar 7% din fondurile de coeziune să fie destinate sănătăţii”, a punctat Vasile Puşcaş.
Maria Varga, de la Direcţia de Implementare şi Coordonare Programe din Ministerul Sănătăţii, a punctat dificultăţile cu care se confruntă proiectele care încearcă să acceseze fonduri europene pe sănătate, pornind de la încadrarea în diferite programe din diferite ministere, la evaluare şi implementare. ”Există bucăţele de programe unde putem aplica. Constatăm că suntem neeligibili la cele mai multe proiecte, putem aplica numai pentru pregătirea profesională, la Fondul Social European. Trebuie să se stabilească, din punct de vedere politic, dacă se doreşte sau nu să dăm bani la sănătate. Acum nu facem decât să împuşcăm puncte disparate”, a spus Maria Varga. Ea a precizat că în noua organigramă a Ministerului Sănătăţii, Direcţia de programe ar urma să se desfiinţeze.
”Sunt două oportunităţi: pe de o parte programul de sănătate publică a UE, ‘Sănătate pentru creştere’, cu o finanţare de 446 de milioane de euro, prin care putem accesa fonduri pentru bolile rare, pentru screeningul pentru cancer, pe ameninţările transfrontaliere, soluţiile eHealth şi evaluarea tehnologiilor medicale, şi, a doua oportunitate, programul de cercetare şi inovare”, a spus europarlamentarul Cristian Buşoi. Acesta a propus lansarea şi semnarea unei ”Scrisori Comune prin care România să se lupte pentru un Program Operaţional Sectorial dedicat sănătăţii”.
Mihaela Luncan, reprezentant al Guvernului în Consiliul de Administraţie al Comisiei de Acreditare a Spitalelor, a propus constituirea unui grup de lucru format din specialişti care să argumenteze şi să fundamenteze crearea unui Program Operaţional Sectorial dedicat Sănătăţii. Reprezentantul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, Cristian Luţan, a punctat efortul industriei farmaceutice de a investi în cercetare şi inovare, prin lansarea, la nivel european, de către Federaţia Europeană a Asociaţiilor Industriei Farmaceutice (EFPIA) şi CE, a ”iniţiativei de finanţare a cercetării fundamentale în universităţi şi laboratoarele mici”.
Evenimentul organizat joi a reunit, într-o disputată dezbatere, manageri de spital, reprezentanţi ai autorităţilor statului, europarlamentari, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, de afaceri şi ai organizaţiilor de pacienţi, în scopul de a dinamiza interesul pentru utilizarea banilor europeni în domeniul sănătăţii AGERPRES
