Dr. Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a evidenţiat într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres că o parte dintre modificările pe care şi le propune noua lege a Sănătăţii vor fi introduse deja dinainte de a fi gata noul act normativ.
Este vorba despre reorganizarea spitalelor, înfiinţarea structurii de evaluare a serviciilor medicale, care va permite o mai bună definire a pachetelor de servicii, şi se are în vedere, după ce vor fi clarificate o serie de aspecte legislative, să se dea dreptul, dacă se poate, din acest an, caselor publice de asigurări să facă asigurări voluntare. Secretarul de stat vorbeşte şi despre fondurile pentru Sănătate, afirmând că soluţia de a trece colectarea la CNAS, cel puţin pentru moment, nu este o prioritate.
– Domnule secretar de stat, în ce stadiu se află proiectul legii Sănătăţii după discuţiile cu reprezentanţii organismelor profesionale ale medicilor, farmaciştilor, pacienţilor, societăţii civile?
– Am finalizat prima rundă de consultări cu toţi partenerii de dialog care au dorit să participe la ele, am identificat o serie de soluţii pentru principalele probleme pe care legea şi le propune să le redefinească şi am început să scriem cel mai important capitol, respectiv cel referitor la asigurările de sănătate.
– Cum va funcţiona sistemul de asigurări de sănătate? Despre ce fel de asigurări este vorba?
– Ideea este de a introduce competiţia între sistemul public şi privat atât pentru pachetul de servicii medicale de bază, cât şi pentru pachetul de servicii medicale complementare.
– Pentru că aţi adus în discuţie pachetul de bază este conturat, ce cuprinde?
– Pachetul de bază este cel de când a fost adoptată vechea lege, la care au mai fost făcute o serie de precizări prin revizuirea listei de medicamente, prin introducerea co-plăţii şi, odată cu definirea riscului asigurat, riscul minor sau major pe care îl asiguri. Din discuţiile de până acum se pare că se optează pentru varianta asigurării riscului major.
– Ce înseamnă aceasta?
– Aceasta înseamnă că serviciile medicale al căror cost nu presupune un efort financiar nesustenabil de către pacient să nu intre în pachetul de servicii medicale de bază, decât pentru categoriile populaţionale protejate social. Pentru a vedea care sunt aceste categorii vom solicita colaborarea Ministerului Muncii, ei susţin aceste categorii.
Afecţiunile ale căror costuri depăşesc puterea de susţinere financiară a pacienţilor vor fi asigurate, este vorba de bolile cronice al căror tratament este continuu şi necesită o cheltuială permanentă, până la afecţiuni ale căror costuri sunt foarte mari şi imposibil de suportat de pacienţi. Mă refer la transplant, la cancer, boli rare şi altele.
– Aţi spus că se va reduce lista de medicamente, vreţi să detaliaţi?
– Criteriile pe baza cărora se va limita prescrierea medicamentelor sunt, în primul rând, cele care sunt în afara indicaţiilor din autorizaţia de punere pe piaţă. După ce se va înfiinţa instituţia de evaluare a tehnologiilor medicale, vor fi limitate sau scoase de pe liste acele medicamente al căror raport cost-beneficiu nu justifică compensarea lor.
În raportul NICE se sesizează că avem o serie de medicamente care după părerea lor nu ar trebui să existe pe listă şi ne recomandă să înfiinţăm această autoritate, care să cerceteze şi să stabilească dacă se justifică compensarea.
Sunt aproximativ nouă criterii de evaluare pentru servicii medicale sau pentru un produs, două sunt medicale, iar restul de şapte sunt de altă natură şi anume social, sociologic dacă vreţi, legal, etic, economic, pe baza cărora se stabileşte beneficiul dacă păstrezi medicamentul sau serviciul medical pe listă şi care este dacă nu-l păstrezi pe listă.
– Din discuţiile care au fost a reieşit că spitalele ar trebui să se organizeze mai degrabă în fundaţii?
– Dorim să dăm posibilitatea chiar din acest an spitalelor să se organizeze ca fundaţii, având ca proprietar actualul administrator, respectiv Ministerul Sănătăţii, autorităţile publice locale sau ministerele cu reţea sanitară proprie. Din rândul celor care vor dori să se transforme în fundaţii vom face un pilot, care să pună la dispoziţia celorlalte spitale informaţiile privind avantajele, dezavantajele, dificultăţile care le întâmpină în această nouă organizare.
Avantajele pe care noi le identificăm în prezent sunt creşterea flexibilităţii managementului spitalelor, constând în posibilitatea de a face o politică de personal adecvată nevoilor spitalelor, de a remunera personalul din spital în funcţie de calitatea, complexitatea şi volumul de activitate, de a dezvolta şi oferta de servicii medicale private în cadrul spitalului public, inclusiv pe parteneriate public-privat, ceea ce ar permite o competiţie reală cu sistemul privat şi ar reduce mult discutata concurenţă neloială generată de faptul că medicii din spitalul public lucrează şi în privat. Ar permite desfăşurarea activităţii private şi în spital şi ar aduce beneficii şi spitalului şi medicilor.
– Ce ne puteţi spune despre strategia privind medicina de familie?
– Este vorba de o strategie propusă de către Oxford Policy Management din Marea Britanie, în cadru unui proiect derulat cu Ministerul Sănătăţii şi care are în vedere creşterea rolului asistenţei medicale primare, care să răspundă nevoilor populaţiei.
Strategia urmăreşte câteva obiective şi anume: unul ar fi asigurarea nevoii de medici de familie şi de asistenţi, aceasta atât printr-o identificare şi monitorizare a acestei nevoi, cât şi prin corelarea ei cu sistemul de învăţământ. Un alt obiectiv este acela al stimulării performanţei cabinetelor medicilor de familie printr-o motivare financiară, o plată pe criterii de performanţă, ceea ce ar duce la îmbunătăţirea serviciilor medicale, îmbunătăţirea accesibilităţii în mediul rural.
– Aveţi în vedere stimulente pentru zonele defavorizate?
– Sunt şi acum, dar va trebui regândit, după părerea mea, rolul medicului de familie. Eu afirm de mai multă vreme că medicul de familie se ocupă de sănătate şi nu de boală. Medicul de familie trebuie să cunoască expunerea populaţiei pe care o îngrijeşte la factorii de risc, să promoveze şi să aplice măsurile de prevenţie, primară şi secundară. Pentru aceasta trebuie, în primul rând, să fie elaborate o serie de programe de prevenţie, specifice medicinei primare şi mă refer la colaborarea cu asistenţa comunitară în care să fie implicat şi motivat să participe, motivarea făcându-se prin modalitatea de plată. Programele de profilaxie primară sunt atributul Ministerului Sănătăţii şi la ora actuală noi derulăm foarte puţine programe în acest sens.
– Există o preocupare specială privind copiii?
– Avem în vedere acest lucru, pentru că în ultimii zece ani cel puţin problema mamei şi a copilului, precum şi a vârstnicului au fost neglijate. Dacă ţinem cont de faptul că mortalitatea infantilă a scăzut foarte mult, însă ne aflăm totuşi pe un loc deloc onorant privind acest indicator, ţinând cont şi de faptul că şi la noi este un proces de îmbătrânire a populaţiei, aceste două categorii trebuie să constituie o prioritate.
Pentru reducerea mortalităţii infantile introducem în pachetele de servicii pentru medicii de familie decontarea asistenţei gravidei, supravegherea nou-născutului, iar pentru vârstnici va trebui să creăm o reţea de geriatrie comunitară.
– O problemă recunoscută de toată lumea este subfinanţarea. Ce se face pentru a aloca mai multe fonduri pentru Sănătate?
– Sigur subfinanţarea este recunoscută de toată lumea, dar creşterea finanţării nu îmbunătăţeşte sistemul. Motivarea oamenilor este o condiţie importantă.
– Când va fi introdusă noua lege a Sănătăţii?
– O parte dintre modificările pe care şi le propune noua lege le vom introduce deja dinainte de a fi gata noul act normativ. Este vorba de reorganizarea spitalelor, vom înfiinţa acea structură de evaluare a serviciilor medicale, care ne va permite o mai bună definire a pachetelor de servicii, şi ne-am propus, dar avem deocamdată de clarificat o serie de aspecte legislative, să dăm dreptul, dacă se poate din acest an, caselor publice de asigurări de a face asigurări voluntare.
– Ce se întâmplă cu colectarea fondurilor, se solicită ca acestea să fie colectate direct pentru Sănătate?
– A crea o altă structură presupune timp şi bani. Infrastructura Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de colectare s-a desfiinţat când s-a trecut colectarea la ANAF. Cred că soluţia de a trece colectarea la CNAS, cel puţin pentru moment, nu este o prioritate. Ce se poate face însă, este să se reintroducă acel sistem de declarare a plăţilor la casele de asigurări, pentru a putea avea o cheie de control cu privire la colectare şi a evita suspiciunea că banii colectaţi pentru Sănătate nu ajung la Sănătate.
– Când se va introduce co-plata?
– Cred că foarte repede, formulăm acum o modificare a legii pentru a crea un sistem de co-plată mai puţin costisitoare, iar nivelul ei va fi foarte redus. AGERPRES
