Un număr de 11 copii care prezintă sindrom hemolitic-uremic sunt internaţi la Spitalul „Marie Curie”, a declarat, joi, şeful secţiei de nefrologie, Mihaela Bălgrădean. Potrivit acesteia, în funcţie de evoluţia dializei peritoneale, copiii pot să rămână internaţi între două săptămâni şi o lună, iar cei care nu au avut nevoie de dializă pot părăsi spitalul „mai curând”.
„În acest moment, în spital sunt 11 copii cu sindrom hemolitic-uremic, dintre care trei nu au avut nevoie de proceduri de dializă, deci ei se află în stare mult ameliorată faţă de momentul sosirii. Următorii cinci dintre ei au deja dializă peritoneală, se află în prima, a doua, a treia zi de dializă. Trei dintre ei se află în terapie intensivă fie că li s-a montat un cateter, fie că urmează să li se monteze un cateter de dializă”, a spus medicul.
Bălgrădean a afirmat că pot să apară complicaţii precum convulsii, pancreatite, insuficienţe cardiace sau pulmonare, ulcere. „Pot să apară complicaţii, este un tip de septicemie. Prima din complicaţiile pe care o ştim este insuficienţa renală acută. În momentul în care corectăm insuficienţa şi dializa se reporneşte şi alte complicaţii posibile sunt de înlăturat. La început, pot să apară complicaţiile neurologice, precum convulsiile. Sunt doi dintre copii care au avut convulsii. Pot să apară complicaţii hemoragice. În cazuri severe pot să apară ulcere, pot să apară pancreatite, insuficienţe cardiace sau pulmonare”, a explicat medicul.
Şeful de secţie a precizat că ar putea să rămână sechele în urma sindromului hemolitic-uremic, iar rinichii ar trebui supravegheaţi timp de un an. „Sechelele despre care discutăm se leagă de rinichi. Rinichii trebuie urmăriţi cel puţin un an de acum înainte. (…) Se ştie că sindromul hemolitic-uremic face parte din etiologia bolii renale cronice la copil, situaţie în care aceştia necesită dializă pe tot parcursul vieţii”, a explicat Mihaela Bălgrădean.
Ea a exclus posibilitatea ca sindromul hemolitic-uremic să fie dat de vreo infecţie intraspitalicească. „Este exclus ca acest sindrom să fie dat de o infecţie intraspitalicească la Piteşti. E.coli nu se izolează în cadrul spitalului. Mulţi dintre aceşti copii nici nu au ajuns la spital. Nu au păstrat un contact cu spitalul. (…) Sfaturile se leagă de o igienă a mâinilor, de o igienă a produselor pe care le folosim, este vorba de spălatul ouălelor înainte de la pune la fiert, de a spăla foarte bine carnea şi de a o fierbe cel puţin o oră. În cazul cărnii de vită două-trei-patru ore. După ce spălăm carnea, trebuie să spălăm din nou mâinile, să spălăm fructele şi legumele. Trebuie să fim atenţi şi la produsele pe care le cumpărăm din gospodăriile oamenilor. (…) Este foarte important felul în care părinţii au pregătit alimentul copiilor”, a atenţionat şeful de secţie.
Potrivit acesteia, nu există nicio problemă legată de laptele praf, ci eventual de modul în care acesta a fost preparat.
Mihaela Bălgrădean a precizat că E.coli nu se transmite de la om la om, ci prin contactul cu sursa de îmbolnăvire. „În general, în fiecare an, sunt un număr de 10-12 copiii care apar la vârfurile de sezon primăvară-vară sau toamnă-iarnă. Acum s-a întâmplat ca acest număr de copii să vină o singură dată cam din acelaşi loc, areal geografic, unul după altul. Este normal să te întrebi dacă există o sursă comună, pentru că această boală nu se transmite de la om la om, nu se transmite prin contact direct, ci este vorba de contactul pacientului cu sursa respectivă de îmbolnăvire. Trebuie să ne gândim la produsele care ar putea conţine acest tip de bacterie. În România există, începând cu suprafeţele cutanate, în apă, produsele de lapte şi tot felul de alte alimente – carne, ouă, o putem găsi în tot felul de produse. Practic ar trebui să identificăm dacă toţi aceşti copii sugari între cinci luni şi un an şi jumătate au consumat la un moment dat acelaşi produs sau au folosit aceeaşi apă în care să fie preparate produsele respective. Această bacterie este distrusă atunci când alimentul respectiv este fiert mai mult timp, nu dat în clocot doar, fiert la 100 de grade”, a declarat medicul nefrolog. AGERPRES