Numarul mare al cazurilor de tuberculoza in lume este unul din scandalurile medicale de la inceputul acestui secol. Tuberculoza a ucis 1,4 milioane de persoane in 2010, din care majoritatea traiau intr-o tara saraca.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) , este vorba de cel mai scazut nivel al mortalitatii inregistrat in ultimii zece ani. Dar aceasta evolutie pozitiva ascunde o realitate ingrijoratoare: bacilul Koch devine din ce in ce mai rezistent la tratamentele existente, pâna in punctul de a reprezenta, in anumite regiuni ale lumii, o problema de sanatate publica majora, relateaza Le Monde.
Instrumentele invechite de diagnosticare si medicamentele depasite, lipsa resurselor, dificultatile pentru pacienti de a urma tratamentul, dezinteresul sectorului farmaceutic: peste tot in lume sunt aceleasi obstacole in ingrijirea pacientilor. Dar in timp ce tarile dezvoltate reusesc sa mentina incidenta bolii la un nivel scazut, tarile sarace au enorme probleme de acces la diagnostic si tratamente.
Iar situatia devine greu de rezolvat când pacientii se dovedesc a fi „multirezistenti”, adica sunt infectati cu o susa rezistenta la actiunea a doua antibiotice majore (rifampicina si izoniazida), care reprezinta tratamentul standard, numit de „prima linie”. Potrivit OMS, in cursul ultimilor zece ani, aceasta tuberculoza multirezistenta ar fi provocat moartea a 1,5 milioane de persoane in lume. in fiecare an sunt recenzate 450.000 de noi cazuri, ceea ce obliga – atunci când este posibil – sa se recurga la un tratament de „linia a doua”.
Este vorba de medicamente mai putin eficiente, care au grave efecte secundare, care trebuie sa fie administrate timp de doi ani si care costa o avere: cel putin 10.000 de euro de persoana in tarile in curs de dezvoltare (tarifele fiind negociate de ONG-uri), in timp ce costul tratamentului unei tuberculoze simple nu depaseste 15 euro.
Rezultatul: in timp ce aproximativ 5 milioane de cazuri de tuberculoza multirezistenta au fost recenzate din anul 2000, OMS estimeaza ca numai 50.000 din acesti pacienti, adica 1%, au beneficiat de un tratament a carui calitate respecta recomandarile internationale.
Situatia este deosebit de grava in Africa subsahariana, unde prevalenta mare a SIDA a favorizat cresterea exponentiala a cazurilor de tuberculoza – fiecare din cei doi agenti infectiosi crescând gravitatea si viteza de evolutie a celuilalt. Numarul noilor cazuri de tuberculoza este printre cele mai ridicate din lume (peste 300 la 100.000 de persoane)
si printre ele figureaza o proportie ingrijoratoare de infectii multirezistente. Chiar „ultrarezistente”, care nu raspund nu raspund la tratamente nici de prima, nici de a doua linie.
In tarile din fosta Uniune Sovietica, incidenta globala a tuberculozei este mult mai mica decât in Africa. Dar in anumite regiuni, cazurile de infectii multirezistente ating niveluri alarmante: in Caucaz peste 10%, iar in Uzbekistan pâna la 50%, precizeaza un reprezentant al organizatiei Medici fara frontiere.
Iar ceea ce se ascunde in spatele acestui bilant consternant este abandonarea, timp de mai multe decenii, a cercetarii-dezvoltarii in domeniul tuberculozei. La toate nivelurile. Cel al diagnosticarii, bazate in urma cu peste un secol pe colectarea si cultura sputei, metoda de lunga durata si care permite detectarea a doar jumatate din cazuri. Cel al medicamentelor, prost adaptate la susele multirezistente si cu atât mai putin adaptate la cele ultrarezistente. Cel al vaccinului, vechiul BCG, a carui eficienta este inca limitata si care in unele tari, precum Franta, nu mai este obligatoriu. AGERPRES
