Un material realizat de Dr. Cătălin Constantinescu, cercetător științific CNRS (Franța), publicat pe platforma ReteauadeSolidaritate.com.
“Paza bună trece primejdia rea!” – zice o vorbă veche din popor. Oficial, în România (și în alte țări occidentale) nu este obligatoriu ca publicul să poarte măști de față. O decizie care a fost motivată de necesitatea păstrării măștilor respiratorii pentru lucrătorii din sănătate. Interesant, însă, este faptul că nu există niciun sprijin științific pentru afirmația potrivit căreia măștile purtate de restul populației nu sunt eficiente în combaterea CoViD-19.
Dimpotrivă, o serie de articole științifice publicate în ultimele săptămâni chiar asta sugerează: purtarea măștilor în public ar putea ajuta la încetinirea răspândirii pandemiei COVID-19 [1, 2, 3]. Este complet subestimat modul complicat de propagare și infectare al virusurilor cu transmisie prin aer, prin picături (droplets) de la o persoană la alta. Inclusiv Organizația Mondială a Sănătății recomandă protejarea feței [4]. Dealtfel, utilizarea acestor dispozitive de protecție e simplă; la fel și sterilizarea [5].
Picăturile pot, pentru această discuție, să fie împărțite în două categorii mari în funcție de dimensiune: (1) picături cu un diametru de sub 10 μm (microni) – limita superioară a dimensiunii picăturilor dintr-un aerosol, adică particule atât de ușoare încât să poată pluti în aer, transportate de ventilație sau vânt; (2) picături mai mari de 10 μm, ajungând până la 100 μm (0.1 mm) sau mai mult, adica pulverizate / spray.
Citiți articolul integral pe ReteauadeSolidaritate.com
