Testele de serologie, considerate una dintre cheile care vor pune capăt stării de izolare la domiciliu, întrucât permit medicilor să afle dacă o persoană a avut COVID-19 şi dacă aceasta poate să îşi reia activitatea profesională, vor reprezenta o miză majoră pe plan internaţional în săptămânile următoare.
„Această testare serologică, o aşteptăm cu toţii, în lumea întreagă”, a declarat ministrul francez al Sănătăţii, Olivier Veran. „Întreaga comunitate internaţională a cercetătorilor se concentrează pe aceste teste noi, pentru a le produce pe scară industrială cât mai rapid posibil”. Acest lucru ar putea avea nevoie de „câteva zile sau cel mult de câteva săptămâni”, a adăugat el.
„Este o miză majoră, mai ales din perspectiva renunţării la izolarea la domiciliu”, a insistat ministrul francez, a cărui ţară, Franţa, a impus această măsură la jumătatea lunii martie.
Făcând obiectul unei curse contra cronometru la care participă mai multe companii de biotehnologie, „testele serologice sunt pe cale de a fi dezvoltate” şi „nu sunt încă evaluate”, a subliniat însă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Bazate pe o analiză genetică, testele actuale, denumite RT-PCR, permit medicilor să afle dacă un pacient este infectat cu noul coronavirus în momentul realizării lor.
Mai uşor de realizat (o prelevare sangvină este suficientă), testele de serologie nu au acelaşi obiectiv: ele vizează determinarea stării ulterioare, dacă un individ a intrat în contact cu virusul şi, deci, dacă este a priori imunizat.
În acest scop, „ele detectează anticorpii, adică reacţia furnizată de sistemul imunitar” pentru a apăra organismul împotriva virusului, a explicat Andrew Preston, cercetător la Universitatea Bath din Marea Britanie.
Aceşti anticorpi sunt de două tipuri, a adăugat profesorul britanic: „IgM (imunoglobulina M), care sunt produşi într-o primă etapă” şi pot fi detectaţi „la aproximativ o săptămână după infectare”, şi IgG (imunoglobulina G), produşi în perioada următoare”.

Licenţe
Această analiză a posteriori este cu atât mai importantă cu cât numeroase persoane au putut fi infectate fără să ştie acest lucru. În cazul noului coronavirus, se întâmplă adeseori ca mulţi oameni să nu dezvolte deloc simptome, sau foarte slabe, fiind în acelaşi timp contagioase.
Deja folosită în cazul altor boli, tehnica serologică (cuvânt ce provine de la „serum”, partea lichidă a plasmei sangvine) poate fi realizată în manieră automatizată în orice laborator de analize medicale, imediat după ce testele specifice pentru noul coronavirus vor fi fost evaluate.
Odată generalizate, ele vor putea fi utilizate pentru a stabili identităţile persoanelor care pot ieşi din izolarea la domiciliu, în contextul în care jumătate din populaţia mondială a fost supusă acestei restricţii.
„Chestiunea centrală vizează modul în care îi vom asigura pe toţi oamenii că pot să se întoarcă la lucru”, a declarat medicul Francois Blanchecotte, preşedintele Sindicatului francez al biologilor, care reprezintă laboratoarele de analize medicale din Franţa.
În Italia, preşedintele regiunii Veneto, Luca Zaia, a propus să se atribuie angajaţilor „o licenţă” după testul serologic, care să certifice faptul că acele persoane nu sunt contagioase.
Şi în Germania, „un fel de carnet de vaccinare pentru persoanele imunizate ar putea fi creat, care să le permită să îşi reia activităţile”, a explicat pentru cotidianul Der Spiegel Gerard Krause, de la Centrul de cercetări asupra bolilor infecţioase Helmholtz.
„Un medic generalist îmi spunea ieri că dacă îi fac un test serologic şi acesta va dovedi că el este imunizat, atunci îşi va propune serviciile fără niciun fel de frică în beneficiul unui spital învecinat inclus într-o unitate de luptă contra COVID-19”, a adăugat Philippe Herent, directorul general al Synlab Opale, un grup de nouă laboratoare medicale din nordul Franţei.
După ce a comandat 2.000 de teste serologice în urmă cu mai multe săptămâni, el a declarat pentru AFP că i-a fost livrată „o mică parte din comandă” de către doi furnizori, unul american şi celălalt italian, şi că în această perioadă se află în perioada de evaluare a testelor.
Totuşi, medicul francez se teme de un risc de penurie: „Cererea mondială devine enormă şi producţia este limitată”.

Combinaţie mixtă
Însă testele de serologie prezintă mai multe limite. „Dacă le utilizăm prea devreme, înainte de producţia de anticorpi, pacientul ar putea fi în continuare purtător al virusului şi, deci, contagios”, a prevenit Michael Skinner, medic la Imperial College London.
Acesta este motivul pentru care guvernele lumii ar putea decide să asocieze cele două tehnici, RT-PCR şi serologia, aşa cum preconizează Maurizio Sanguinetti, specialist în boli infecţioase la Fundaţia Gemelli din Roma.
„Poate că va fi o combinaţie între cele două: un diagnostic (prin RT-PCR) pentru a şti dacă sunteţi în continuare contagioşi şi purtători ai virusului şi un test serologic pentru a şti dacă aveţi anticorpii protectori”, a precizat profesorul Blanchecotte.
O altă capcană, şi deloc una dintre cele mai mici, ar fi aceea ca medicii să fie lipsiţi de certitudinea imunităţii ce poate fi dobândită împotriva noului coronavirus.
„Nu putem fi 100% siguri că un test care detectează anticorpi implică faptul că persoana este imunizată”, previne profesorul Preston, deşi aşa se întâmplă „în marea majoritate a bolilor infecţioase”.
Dintr-o perspectivă mai largă, miza testelor de serologie depăşeşte chestiunea izolării la domiciliu. Ele vor oferi „o imagine mult mai precisă asupra dimensiunii epidemiei în toate ţările”, notează OMS.
Această imagine este încă foarte neclară, din două motive: imposibilitatea identificării bolnavilor asimptomatici şi marile diferenţe de calitate dintre testele realizate în fiecare ţară.
Testele serologice vor permite specialiştilor să spună care este proporţia reală din populaţia mondială care a fost infectată şi, deci potenţial imunizată, care este cel mai probabil superioară estimărilor actuale.
Acest lucru îi va ajuta pe medici să calculeze cu o mai mare precizie rata de mortalitate a noului coronavirus, care, în prezent, face doar obiectul unor estimări. AGERPRES