În ciuda documentației care arată că mediul spitalicesc inanimat (de exemplu, suprafețele și echipamentele medicale) se contaminează cu agenți patogeni nosocomiali, datele care sugerează că suprafețe contaminate duc la infecții nosocomiale în mod indirect. Agenții patogeni pentru care există dovezi mai convingătoare de supraviețuire pe suprafețe includ Clostridium difficile, enterococii rezistenți la vancomicină și Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, iar agenții patogeni pentru care există dovezi de supraviețuire probabilă includ norovirusul, virusul gripal, coronavirusul asociat sindromului respirator acut sever și speciile de Candida.

Strategiile de reducere a ratelor de infecție nosocomială cu acești agenți patogeni ar trebui să fie conforme cu orientările stabilite, punând accentul pe curățarea temeinică a mediului și pe utilizarea detergenților-dezinfectanți aprobați de Agenția pentru Protecția Mediului, dar și de Comisia pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătății.

Dezinfectanți medicali profesionali

Rolul mediului spitalicesc inanimat (de exemplu, suprafețele și echipamentele) în răspândirea infecțiilor nosocomiale este controversat. Deși contaminarea mediului inanimat de către microorganisme este recunoscută de mult timp, semnificația sa este neclară. De exemplu, pentru un centru medical, scăderea contaminării mediului înconjurător care a avut loc după o mutare într-un spital nou nu a fost asociată cu nicio schimbare în ratele de infecție nosocomială. Organismele care se găsesc în mediul inanimat sunt „trecători nevinovați” sau sunt o sursă de colonizare și infectare a pacienților?

Discrepanțele dintre diversele studii existente în ceea ce privește gradul și impactul contaminării mediului pot reflecta o epidemiologie complexă, diferențe de măsurare între studii sau calitatea variabilă a curățeniei instituționale, care este un factor de confuzie important și adesea nemăsurat. În plus, descoperirea de agenți patogeni în mediul spitalicesc, deși necesară, nu este suficientă pentru a dovedi un rol cauzal în patogeneza infecției nosocomiale. În cele din urmă, observațiile din studiile necontrolate conform cărora focarele se termină în urma implementării unei dezinfectări îmbunătățite a mediului trebuie privite cu spirit critic, deoarece utilizarea mai multor măsuri de control al infecțiilor poate ascunde importanța activităților specifice de control al infecțiilor.

PROXY RTU – Dezinfectant profesional

Calitatea dovezilor care examinează contaminarea mediului inanimat ar trebui să fie judecată în funcție de măsurarea următorilor 4 factori: (1) gradul de contaminare a mediului nosocomial cu agenți patogeni specifici; (2) dacă este abordată temporalitatea (adică dacă mediul este contaminat înainte sau după colonizarea pacientului); (3) evaluarea factorilor de confuzie, cum ar fi igiena mâinilor și calitatea curățării fomitelor; și (4) dacă îmbunătățirea curățeniei, după controlul altor intervenții, reduce riscul de infectare a pacientului. Cele mai bune studii privind colonizarea încrucișată a pacienților din mediul inanimat utilizează tehnici epidemiologice moleculare pentru a identifica agenții patogeni, pentru a măsura calitatea curățării mediului și a igienei mâinilor în timp și pentru a lega suprafețele contaminate și evenimentele de colonizare încrucișată în dimensiuni geografice și temporale.

Contaminarea mediului spitalicesc de către agenții patogeni nosocomiali

Virusuri

Virusurile pot contamina și supraviețui în mediul inanimat, motiv pentru care igienizarea și dezinfectarea este o parte importantă a strategiilor de control al infecțiilor pentru gripă, parainfluență, virusuri enterice, virusul hepatitei B și coronavirusul asociat sindromului respirator acut sever (SARS).

Virusul gripal se răspândește, în general, prin picături respiratorii mari și, eventual, prin nuclee de picături în aer. Studiile clasice au arătat că virusul gripal poate contamina mediul înconjurător, poate persista după uscare și poate fi re-aerosolizat în timpul măturatului podelelor. Virusul gripal poate supraviețui timp de 24-48 de ore pe suprafețe neporoase, iar virusul viabil poate fi răspândit pe piele, ceea ce sugerează că contaminarea mediului poate duce la infectarea încrucișată a pacienților prin intermediul mâinilor personalului medical. În mod similar, virusul parainfluenza este rezistent la uscare și poate supraviețui timp de 10 h pe suprafețe neporoase și timp de >6 h pe haine.

Virusurile enterice umane contaminează mediul inanimat și pot provoca focare instituționale. Rotavirusul este o cauză bine cunoscută de apariție a focarelor în centrele de zi și în mediile de îngrijire a sănătății, contaminează și supraviețuiește pe suprafețe în mod extensiv și se poate răspândi după contaminarea jucăriilor împărțite între copii.

Norovirusul a fost cauza unor focare de infecție pe vase de croazieră, în spitale și în hoteluri. În 2002, au fost raportate un total de 9 focare de norovirus pe nave de croazieră, iar focarele au apărut în timpul unor croaziere consecutive, în ciuda încercărilor de dezinfectare a navelor. Pentru 3 din cele 5 nave pe care au apărut focarele, a fost necesară întreruperea serviciului și o curățare și igienizare agresivă a navei pentru a stopa focarele. Deși nu există nicio dovadă concludentă a transmiterii norovirusului de la mediu la persoană, virusul a fost cultivat pe scară largă din probe obținute din mediul inanimat în timpul epidemiilor, iar dovezile indirecte susțin ideea că aerosolizarea virusului poate avea loc în urma emesiilor.

Dezinfectanți pentru microaerofloră

Persoanele fără imunitate la virusul hepatitei B (VHB) ar trebui să fie considerate ca fiind expuse riscului de infectare din surse de mediu contaminate. Sângele provenit de la persoane infectate cu replicare virală activă (de exemplu, persoanele cu antigen de suprafață al hepatitei B pozitiv și cu antigen e al hepatitei B pozitiv) poate avea niveluri ridicate de virus, iar inoculii mici, nedetectabile vizual, pot fi foarte infecțioase. VHB poate supraviețui timp de până la 7 zile în condiții de umiditate relativă de 42%. Focarele de hepatită B care au implicat fomite au fost depistate în urma contaminării electrozilor electroencefalografici și a lănțișoarelor utilizate în monitorizarea nivelului de glucoză.

Se crede că coronavirusul asociat cu SARS se transmite în principal prin intermediul picăturilor respiratorii, deși pot apărea, de asemenea, transmiterea fecal-orală și transmiterea prin contaminarea suprafețelor. Recomandările actuale de control al infecțiilor pentru spitale includ utilizarea de măsuri de precauție împotriva transmiterii prin contact, prin picături și prin aer. S-a constatat că virusul supraviețuiește timp de 24-72 de ore pe pereții tencuiți, pe suprafețele laminate din plastic (de exemplu, Formica, Formica Corporation) și pe suprafețele din plastic și că este viabil în fecalele și urina excretată timp de cel puțin 1-2 zile la temperatura camerei. Un focar într-un complex de apartamente din Hong Kong ar fi putut fi rezultatul unei transmisii fecale-orale combinate cu contaminarea mediului, deși rezultatele unei abordări de modelare au sugerat un mod de transmitere prin aer. Dezinfectare reduce probabil contaminarea suprafețelor, iar utilizarea dezinfectanților profesionali este obligatorie.

Ciupercile

Deși majoritatea infecțiilor cu Candida se datorează probabil unor surse endogene (adică, care provin din colonizarea pacienților), studiile de tipare moleculară a drojdiilor recuperate de la pacienți, de pe mâinile personalului medical și din mediul înconjurător sugerează că suprafețele pot juca un rol în răspândirea Candida albicans, Candida glabrata și Candida parapsilosis în rândul pacienților care sunt supuși unui transplant de măduvă osoasă, deși direcția în care are loc transmiterea (de ex, de la pacient la mediu vs. de la mediu la pacient) nu a fost demonstrată în mod concludent. Suprafețele pot fi contaminate în mod durabil, deoarece inocularea experimentală a suprafețelor uscate arată că C. albicans și C. parapsilosis pot supraviețui timp de 3 zile și, respectiv, 14 zile.

Speciile Aspergillus și Zygomycetes sunt cauze de infecții cutanate nosocomiale care rezultă din suprafețele contaminate. Infecțiile au fost asociate cu utilizarea instrumentarului sau a bandajelor de către pacienții care au catetere intravasculare, precum și cu bandajele chirurgicale elastice, activitatea de construcție a spitalului și rănile postoperatorii.

STERISOL® – Dezinfectant de nivel înalt

Bacteriile

Sporii de C. difficile sunt rezistenți la metodele obișnuite de curățare. Contaminarea mediului inanimat de către C. difficile a fost raportată în zonele aflate în imediata apropiere a pacienților infectați sau colonizați. Ratele de contaminare au fost de până la 58%; suprafețele și echipamentele frecvent afectate includ comode, bazine de pat, manșete pentru tensiunea arterială, pereți, podele, lavoare și mobilier. Organismul a fost găsit pe încălțăminte și pe stetoscoape, iar podelele spitalelor au rămas contaminate cu C. difficile timp de până la 5 luni. Densitatea contaminării este crescută de prezența pacienților colonizați și a pacienților cu diaree.

Bacilii gram-negativi enterici nu se răspândesc în mod obișnuit la pacienți din mediul inanimat uscat; în general, aceștia nu sunt viabili după uscare, durând 7 ore sau mai puțin după desecare. Se crede că infecția cu aceste organisme apare din cauza răspândirii endogene sau a infecției încrucișate între pacienți prin intermediul mâinilor lucrătorilor din domeniul sănătății. Cu toate acestea, Pseudomonas aeruginosa și Acinetobacter baumannii sunt puternic asociate cu contaminarea mediului.

Detergent dezinfectant enzimatic concentrat pentru suprafețe și instrumentar

Strategii de intervenție

Există două categorii majore pentru intensitatea curățării: sterilizarea și dezinfectarea. Sterilizarea distruge toată viața microbiană de pe un obiect sau o suprafață și are loc prin utilizarea căldurii, a presiunii sau a metodelor chimice. Dezinfectarea elimină majoritatea microbilor, cu excepția sporilor bacterieni, și implică, de obicei, utilizarea de agenți chimici. Gradul de distrugere a organismelor depinde de sensibilitatea acestora la dezinfectarea chimică. Dezinfectarea de nivel înalt implică eliminarea tuturor, cu excepția unor cantități mari de spori, dezinfecția de nivel intermediar duce la distrugerea tuturor viețuitoarelor, cu excepția sporilor, iar dezinfectarea de nivel scăzut nu va distruge în mod fiabil micobacteriile sau sporii.

GLUTACIDE® – Dezinfectant concentrat

„Curățarea” este procesul de îndepărtare a materialelor străine de pe o suprafață sau de pe un obiect și poate implica atât procese mecanice, cât și utilizarea de detergenți cu apă. Curățarea, singură, poate reduce încărcătura de organisme de pe o suprafață și, dacă este utilizată împreună cu dezinfectarea, poate duce la reduceri semnificative ale încărcăturii de organisme în intervale de timp mai scurte. În timpul curățării se pot utiliza trei tipuri de soluții disponibile: detergenți, care elimină materialul organic și pun în suspensie grăsimea sau uleiul; dezinfectanți, care ucid sau inactivează rapid particulele infecțioase; și detergenți-dezinfectanți, care ating ambele obiective. Nu există date concludente care să dovedească faptul că dezinfectarea de rutină a suprafețelor din spitale este preferabilă utilizării doar a detergentului și, prin urmare, utilizarea de rutină a detergenților-dezinfectanți se bazează în mare măsură pe consens și pe considerente logistice.

În general, nu este necesară modificarea produselor sau a practicilor de curățare și dezinfectare pentru a elimina anumiți agenți patogeni. Zonele cu rate ridicate de infecție cu C. difficile pot justifica utilizarea de produse pe bază de hipoclorit, datorită activității sporicide mai fiabile a acestor agenți. Majoritatea dezinfectanților comerciali utilizați pentru curățarea mediului au activitate împotriva virusurilor; virusurile învelite sunt mai sensibile la detergenți decât virusurile neînvelite. Majoritatea virusurilor, inclusiv coronavirusul asociat SARS, pot fi eliminați prin utilizarea dezinfectanților sau a detergenților-dezinfectanți aprobați de Ministerul Sănătății care sunt preparați conform instrucțiunilor producătorilor. Decontaminarea efectuată după izbucnirea unor focare de norovirus ar trebui să implice utilizarea unui produs germicid, cum ar fi o soluție de hipoclorit de sodiu 10%, și poate fi necesară închiderea unei instituții sau a unei unități afectate.

Concluzii

Deși multe aspecte legate de răspândirea infecțiilor nosocomiale rămân necunoscute, mai multe concluzii au fost stabilite prin datele existente: (1) suprafețele ambientale inanimate pot fi contaminate în mod durabil după expunerea la pacienții colonizați; (2) deși un organism poate fi endemic în cadrul unei instituții, anumite izolate pot predomina în mediul inanimat (așa cum s-a demonstrat în cazul C. difficile); și (3) suprafețele contaminate pot fi un factor de risc pentru dobândirea de agenți patogeni nosocomiali de către pacienții neafectați.

Utilizarea epidemiologiei moleculare a contribuit la îmbunătățirea înțelegerii rolului mediului în infecția nosocomială prin confirmarea faptului că izolatele din mediul înconjurător fie sunt identice cu izolatele recuperate de la pacienți (așa cum s-a demonstrat în cazul C. difficile, al speciilor Candida), fie diferă (așa cum s-a demonstrat în cazul speciilor Acinetobacter). Este dificil, având în vedere datele existente, să se tragă concluzii din multe rapoarte existente privind focarele de infecție sau din studiile privind mediul inanimat, deoarece nivelurile de igienă a mâinilor sau de curățare a mediului sunt rareori măsurate și pot reprezenta factori de confuzie importanți ai asocierii dintre mediu și transmitere.

ALCHOSEPT® – Dezinfectant pentru maini si tegumente

Importanța înțelegerii rolului mediului inanimat derivă din problemele continue în ceea ce privește respectarea măsurilor de control al infecțiilor și a igienei mâinilor. Apariția gelurilor cu alcool poate duce la o mai mare respectare a igienei mâinilor și poate diminua efectul contactului cu pereții colonizați, cu balustradele patului sau cu echipamentele medicale. Cu toate acestea, este posibil ca o măsură suplimentară de control al infecțiilor eficientă din punct de vedere al costurilor în spitale să fie o curățare mai bună, mai temeinică și mai frecventă a mediului înconjurător care să reducă riscul de colonizare încrucișată.

Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7107941/