Răspunsul scurt este da. Spitalele deschid ușa transmiterii infecțiilor, în lipsa unor activități corespunzătoare de dezinfectare a podelelor pentru eliminarea agenților patogeni periculoși. O bună practică presupune încorporarea de produse pentru dezinfectarea podelei în rutina obișnuită de igienizare. O pardoseală bine întreținută și curățată corespunzător poate avea o durată de viață mai mare, poate crea un spațiu mai sănătos și poate ajuta la prevenirea infecțiilor.

Multiple studii au stabilit că podelele spitalelor adăpostesc germeni periculoși și ar trebui reclasificate drept zone „critice”, ceea ce impune protocoale pentru o curățare și dezinfectare amănunțită.

Studiu de caz

Centrul american pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) și-au revizuit poziția cu privire la igiena podelelor din unitățile de asistență medicală și îngrijire. Anterior, poziția sa era destul de fermă, sugerând faptul că decontaminarea extraordinară, respectiv dezinfectarea, pardoselilor era nejustificată. Această opinie inițială se baza pe credința că dezinfecția podelelor nu oferă un avantaj față de curățarea obișnuită cu detergent și apă. Pentru a-și apăra raționamentul, CDC susținea că oamenii din spitale, fie ei pacienți sau personal medical, ating rar podelele, iar acestea ar trebui curățate doar atunci când sunt vizibil murdare, cu excepția sălilor de operație, care ar trebui să fie igienizate la sfârșitul fiecărei zile.

În 2016, un grup de cercetători a decis să testeze concluziile Centrului american pentru controlul și prevenirea bolilor CDC. Aceștia au înrolat un număr de 10 pacienţi, internați la acel moment într-un spital, într-un studiu pilot. Pentru fiecare pacient, o secțiune de podea adiacentă patului a fost inoculată cu apă sterilă care conținea bacteriofag, un virus care poate infecta bacteriile și le poate distruge. Suprafețele de podea au fost apoi lăsate să se usuce.

Niciunul dintre pacienți nu cunoștea zona exactă a inoculării, iar personalul spitalului nu a fost informat despre studiu, astfel încât nimeni nu a avut capacitatea de a influența rezultatele finale.

Toate protocoalele de curățenie au rămas aceleași în perioada cercetării. Suprafețele cu utilizare ridicată și atinse frecvent au fost curățate cu produse pe bază de dezinfectant și șervețele în fiecare zi. Urmând recomandările CDC, podelele au fost curățate doar atunci când erau vizibil murdare.

La doar o zi după începerea experimentului, cercetătorii au detectat bacteriofagi pe mai multe suprafețe din apropierea paturilor pacienților. În decurs de trei zile, bacteriofagul a fost detectat pe diferite suprafețe la distanță de un metru de paturi. După trei zile, contaminarea a fost găsită pe suprafețele cu atingere ridicată din încăperile adiacente și pe echipamente portabile, cum ar fi scaune cu rotile, cărucioare cu medicamente și echipamente pentru semne vitale.

Cercetătorii au concluzionat că bacteriofagul a fost, cel mai probabil, dobândit în timpul contactului direct cu podeaua adiacentă patului de spital. În timpul îndepărtării încălțămintei, pacienții ar putea dobândi cu ușurință virusul pe mâini, cu transfer ulterior pe suprafețele atinse și alte zone ale pielii. Constatarea contaminării în încăperile adiacente și în stația de îngrijire sugerează că personalul medical a contribuit la diseminare. Acest lucru s-a întâmplat după dobândirea virusului în timpul contactului cu pacienții sau cu suprafețe contaminate de aceștia.

Potrivit studiilor, fiecare persoană poate avea zilnic până la 50 de contacte directe și indirecte cu podele potențial contaminate. Contactul poate apărea, de exemplu, atunci când ridicăm obiecte care au căzut accidental pe podea sau prin banalul gest de a lega șireturile pantofilor care au intrat în contact cu podeaua.

 

Soluții pentru prevenirea răspândirii agenților patogeni în spitale

Păstrarea unui mediu igienic, respectiv minimizarea riscului de infectare cu agenți patogeni în spitale, este posibilă prin implementarea unui protocol adecvat și prin utilizarea regulată de produse profesionale pentru dezinfectarea suprafețelor.

Este esențială curățarea podelelor în mod regulat, indiferent dacă acestea sunt vizibil sau nu murdare. De asemenea, este importantă respectarea instrucțiunile producătorului pentru utilizarea corectă a produselor de dezinfectare; pregătirea soluțiilor dezinfectante după cum este necesar și înlocuirea frecventă cu soluție proaspătă (de exemplu, soluția de ștergere trebuie schimbată la fiecare trei camere de pacient și nu mai puțin de la intervale de 60 de minute).

 

Pardoseli curate pentru un mediu igienic

  • Alegerea suprafețelor potrivite este crucială.

Prima cerință pentru o bună igienă în spitale este ca toate suprafețele, obiectele și echipamentele să fie ușor de curățat. Prin urmare, alegerea materialelor potrivite pentru podele și pereți este extrem de importantă.

În zonele cu risc scăzut, cum ar fi intrările, birourile și zonele de servicii, podelele și pereții au un impact mai mic asupra prevenirii infecțiilor, dar în zonele clinice mobilierul ar trebui selectat cu atenție pentru a permite curățarea ușoară.

 

Cerințe pentru podele și pereți în zonele spitalicești

  • Suprafață netedă și neporoasă,cu puține îmbinări pentru a evita acumularea de murdărie.
  • Rezistență la utilizarea repetată a dezinfectanților și a produselor pentru curățenie.
  • Materiale ușor de reparat, care în caz de deteriorare se pot repara pe loc, asigurand etanșeitatea, fără a altera pardoseala în ansamblu, de preferat prin lustruire uscată.

 Determinarea protocoalelor pentru o igienă adecvată

  • O metodă eficientă de curățare este esențială.

Este important de subliniat faptul că baza unui protocol bun de igienizare este, în primul rând, curățarea corectă a suprafețelor. Metoda de curățare ar trebui să constea în primă fază în îndepărtare praful și a murdăriei, urmată de ștergerea umedă cu un detergent dezinfectant. DESOGEN® – Dezinfectant concentrat de nivel înalt

Mai ales în cazul zonelor cu risc ridicat de infectare și în zonele contaminate în situație de focar este obligatorie utilizarea unor produse dezinfectante profesionale, acestea având capacitatea de a elimina agenții patogeni. Cu toate acestea, dezinfectarea fără curățare este inutilă, deoarece majoritatea dezinfectanților își pierd rapid eficacitatea în prezența materialului organic.

 

Cum se curăță corect podelele spitalelor?

În protocolul de igienizare și dezinfectare a podelelor din unitățile medicale se vor lua în considerare următorii factori:

  • Nivelul de risc de infectare cu agenți patogeni dintr-o zonă va determina regimul de curățare și frecvența utilizării produselor specifice dezinfectării.
  • Etapa de curățare a murdăriei este fundamentală pentru o bună igienă.
  • Dezinfectarea suprafețelor ar trebui să se limiteze la zonele dificile și la cele cu risc foarte ridicat sau ar trebui să se facă numai în caz de detectare a unor bacterii și/sau virusuri în zonele cu risc scăzut.
  • Curățarea este o condiție prealabilă pentru dezinfectarea suprafețelor.

 

Curățarea și dezinfectarea suprafețelor din unitățile medicale

Curățarea reprezintă îndepărtarea materialelor străine (de exemplu, praf, sol, materiale organice precum sângele, secrețiile, excrementele și microorganismele) de pe suprafață. Îndepărtarea imediată a petelor de sânge și de substanțe corporale este vitală. Simpla curățare cu apă și detergent nu ucide neapărat germenii, dar, prin eliminarea lor, reduce riscul de răspândire a infecțiilor. Etapa de curățare constă în ștergerea uscată a prafului și a resturilor, urmată de spălarea umedă cu un detergent. Dezinfecția este o procedură care ucide microorganismele și ar trebui luată în considerare atunci când există un risc de infecție și de apariție a unor focare.

Cu toate acestea, pentru a se asigura un mediu igienic (chiar steril în zonele cu pacienți critici), regulile generale de decontaminare ar trebui urmate de întreg personalul medical. Astfel, este recomandată: