Unu din doi români din mediul urban a evitat să îşi monitorizeze starea de sănătate în perioada pandemiei, apelând mai rar sau deloc la un specialist din domeniul sănătăţii pentru consultaţii medicale, analize de sânge sau alte investigaţii, arată un studiu Ipsos.

Tendinţa românilor de a amâna sau de a evita vizita la medic s-a acutizat în pandemie, se arată într-un comunicat. Studiile derulate de Ipsos pe parcursul anilor au arătat că românii au în general un comportament mai puţin orientat spre prevenţie şi spre monitorizarea stării de sănătate. „Acest comportament de «procrastinare» («Merg la medic când îmi e chiar rău şi nu mi-a trecut de la sine») este determinat de o slabă educaţie medicală (…) dar şi de motive financiare sau emoţionale”, se arată în comunicat.

 

Analize amânate

Accesul limitat sau restricţionat la sistemul de sănătate în perioada pandemiei, precum şi teama românilor de a nu contracta COVID-19 din clinici şi spitale au acutizat acest comportament de evitare şi amânare a monitorizării sănătăţii.

Astfel, aproape jumătate dintre românii din mediul urban a mers mai puţin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%). În paralel, un sfert dintre români (23%) nu şi-a făcut deloc analize de sânge. Nu au făcut investigaţii, monitorizări sau ecografii de monitorizare sau prevenţie 29% din cei chestionaţi.

Datele arată faptul că interesul pentru a merge la medic şi pentru a face analize a fost mai scăzut in rândul bărbaţilor şi al persoanelor cu educaţie şi venituri mai mici.

 

Drama bolnavilor cronici

În pandemie, persoanele cu afecţiuni cronice au avut, din păcate, un comportament destul de asemănător cu restul populaţiei urbane, adică aproape jumătate (46%) au apelat mai rar sau deloc la medicul specialist. Din cei chestionaţi, 42% nu şi-ai făcut analize de sânge, iar 57% nu şi-au făcut investigaţii şi ecografii de prevenţie.

Bolnavii cronici au ţinut legătură cu medicul de familie într-o măsură mai mare comparativ cu populaţia urbană, cel mai probabil pentru a primi reţeta pentru afecţiunea cronică respectivă. O treime dintre ei (34%) au mers mai rar sau n-au mai mers deloc la medicul de familie.

Impactul acestui comportament al pacienţilor cronici este deja vizibil, se arată în comunicat. Astfel, într-un studiu realizat tot de Ipsos în primăvară lui 2021, 54% din medicii de familie şi 68% din specialiştii intervievaţi au observat o creştere a numărului de urgenţe/agravarea afecţiunilor la pacienţii cronici, ceea ce reconfirmă faptul că aceştia sunt victimele colaterale ale pandemiei, e de părere Laura Arpad, Healthcare Lead în cadrul Ipsos România.

 

Consultaţii prin telefon

Medicină la distanţă a reprezentat o soluţie, însă într-o proporţie moderată şi mai degrabă pentru pacienţii tineri, pentru părinţi şi pentru bucureşteni.

Mai puţin de o treime dintre românii din mediul urban (31%) a recurs la medicină la distanţă, canalele preferate fiind consultaţiile prin telefon (20%) sau WhatsApp (12%). Scoruri mai mici s-au înregistrat la consultaţii video prin internet sau prin platformele de telemedicină ale clinicilor (doar 6%).

Consultaţiile prin telefon şi WhatsApp au fost utilizate într-o proporţie mai mare de părinţi în perioada pandemiei, comparativ cu persoanele fără copii.

Studiul Ipsos a confirmat faptul că la telemedicină au recurs în special persoanele mai tinere, cu vârstă până în 44 ani.

Un alt factor care a influenţat accesul la telemedicină a fost dat de mărimea localităţii: 41% din  bucureşteni au apelat la medicină la distanţă, faţă de 26% din rezidenţii oraşelor de sub 50.000 locuitori.