În 2020, aproape 325.000 de oameni la nivel global au fost diagnosticați cu melanom – un tip de cancer de piele. Cercetările spun că numărul persoanelor cu melanom va crește la 510.000 de cazuri la nivel mondial până în 2040.

Studiile anterioare arată că aproximativ jumătate dintre persoanele tratate pentru melanom vor avea o recidivă, aproximativ 50% dintre acestea apar în ganglionii limfatici și aproximativ 30% în alte zone ale corpului.

Cercetătorii au prezentat recent rezultatele studiilor clinice de faza 2b, la reuniunea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului, o combinație a unui vaccin experimental ARNm cu imunoterapie, care ajută la reducerea probabilității de reapariție a melanomului la persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală pentru a elimina melanomul din ganglionii limfatici sau din alte organe și care au avut un risc ridicat de recidivă.

 

Ce este melanomul?

Melanomul este un tip de cancer care poate apărea oriunde pe pielea corpului. Cancerul se dezvoltă atunci când celulele pielii umane numite melanocite încep să se dividă și să crească fără control. Cea mai frecventă cauză a melanomului este expunerea la lumina ultravioletă (UV) de la soare. Oamenii de știință cred, de asemenea, că ar putea fi implicați și factori genetici.

Persoanele cu risc de melanom tind să aibă un ten deschis, care se arde ușor. Alți factori de risc pentru melanom includ:

  • parul blond sau roscat
  • ochi albaștri sau verzi
  • piele care se pistruiează ușor
  • sistem imunitar slăbit 
  • vârsta
  • sexul

Există cinci stadii de melanom, începând cu stadiul 0, în care cancerul este prezent doar în stratul exterior al pielii și până la stadiul 4, în care cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului.

Simptomele melanomului sunt, în general, modificări observate pe piele. Acestea pot include:

  • o nouă pată sau aluniță
  • o schimbare a culorii, formei sau mărimii unei pete sau alunițe existente
  • o rănire a pielii care nu se vindecă
  • o pată pe piele care devine mâncărime, dureroasă și/sau sângerează
  • o pată pe piele care arată foarte strălucitoare
  • o pată fermă, roșie, care pare uscată sau crustă și poate sângera

Cel mai frecvent tratament pentru melanom este intervenția chirurgicală prin care zona canceroasă este îndepărtată. În plus, radioterapia, chimioterapia sau imunoterapia pot fi, de asemenea, utilizate în funcție de caz.

 

Combinarea unui vaccin cu imunoterapie

Potrivit dr. Jeffrey Weber, director adjunct al ”Centrului Oncologic Laura și Isaac Perlmutter” și autor orincipal al studiului, au existat două motive principale pentru care au decis să combine vaccinul experimental ARNm cu imunoterapia.

„Terapia adjuvantă standard existentă a fost un anticorp PD-1, care este brațul de control de referință, iar vaccinurile cu neoantigene s-au dovedit că vor genera răspunsuri imune împotriva neoantigenilor, care sunt considerate a fi importante din punct de vedere clinic,” a explicat el pentru Medical News Today. ”Blocarea PD-1 ar promova, de asemenea, activitatea celulelor T specifice neoantigenului, rezultate induse de vaccin”, a adăugat el.

 

Vizarea cancerului cu vaccinuri

”Deși imunoterapiile au devenit pilonul de bază pentru tratarea melanomului, ele nu funcționează pentru toți pacienții deoarece celulele melanomului, cunoscute pentru capacitatea lor de a se sustrage sistemului imunitar, pot deveni rezistente la imunoterapie”,  a spus dr. Andrew L. Pecora, hematolog/oncolog la Hackensack Meridian Health și unul dintre co-autorii acestui studiu.

„Vaccinurile cu ARNm împotriva cancerului sunt concepute pentru a învăța sistemul imunitar al organismului să recunoască celulele canceroase ca fiind diferite de celulele normale. În proiectarea unui vaccin împotriva melanomului, cercetătorii au încercat să declanșeze un răspuns imun la anumite proteine ​​anormale, numite „neoantigene”, produse de celulele canceroase”, a continuat dr. Pecora.

 

Rezultatele studiului

Pentru acest studiu clinic de fază 2b, dr. Weber și echipa sa au injectat 107 participanți la studiu atât cu vaccinul experimental ARNm, cât și cu imunoterapie. Alți 50 de participanți au primit doar imunoterapie.

În urma analizei, vaccinul a stimulat celulele T imune să recunoască neoantigenele de pe tumoră și nu celulele normale. Cercetătorii au descoperit că melanomul s-a reactivat la 24 dintre participanți în doi ani de urmărire (22,4%), comparativ cu 20 din 50 de persoane (40%) care au primit doar imunoterapie.

Cercetătorii au raportat că cel mai frecvent efect secundar al terapiei combinate a fost oboseala.

„Tipuri similare de efecte secundare observate doar cu imunoterapie, la care se adaugă efectele secundare așteptate ale vaccinului, în principal febră, frisoane, dureri musculare și oboseală care durează o zi sau două”, a spus dr. Weber. „Majoritatea efectelor secundare legate de vaccin sunt ceea ce numim de grad scăzut, nu invalidante”, a adăugat el.

Dr. Weber a spus că intenționează să înceapă un studiu randomizat de fază III până în această vară pentru a demonstra definitiv beneficiul clinic al adăugării unui vaccin neoantigen ARNm la blocarea PD-1 ca terapie adjuvantă pentru melanomul rezecat cu risc ridicat.

În calitate de medic care tratează persoanele cu melanom, dr. Pecora a spus că această cercetare duce imunoterapia la nivelul următor.

„În prezent, imunoterapia funcționează aproximativ jumătate din timp. Acest lucru va crește semnificativ numărul de pacienți care vor beneficia de imunoterapie, deoarece, cu tehnologia ARNm, puteți educa de fapt sistemul imunitar al pacientului să recunoască și să atace tipul lor specific de cancer”, a spus el.

 

Sursa: Medicalnewstoday.com