Conform rezultatelor studiului IPSOS realizat în 34 de ţări, 3 din 5 persoane consideră că sistemul lor de sănătate este suprasolicitat. Cu toate acestea, jumătate dintre cei descriu calitatea serviciilor medicale din ţara lor ca fiind bună sau foarte bună. România se clasează pe ultimele locuri, sistemul sanitar autohton fiind evaluat mult sub media globală.

Ipsos Global Health Service Monitor este un studiu anual care explorează cele mai mari provocări ale sistemului de sănătate cu care se confruntă în prezent oamenii din întreaga lume, precum şi calitatea serviciilor de sănătate. Sondajul este realizat în rândul a peste 23.000 de adulţi din 34 de ţări – inclusiv România. În cadrul studiului, termeni precum asistenţă medicală/ sistem medical se referă la medici generalişti, medici specialişti, spitale, teste pentru diagnostic şi medicamente pentru tratarea diferitelor afecţiuni, se arată într-un comunicat.

În majoritatea ţărilor din sondaj, cel puţin jumătate dintre cetăţenii intervievaţi evaluează calitatea sistemului naţional de sănătate ca fiind „bună/ foarte bună” (scoruri între 50% şi 79%). Există însă şi ţări din Europa Centrală şi de Est sau America Latină care descriu sistemul de sănătate ca având o calitate scăzută. Statele unde se înregistrează cele mai slabe evaluări ale sistemului medical (calitate scăzută şi foarte scăzută) sunt Ungaria (53%), Polonia (43%) şi România (39%), urmate de Peru (35%), Brazilia (31%) şi Mexic (31%).

La nivel global, unul din doi cetăţeni consideră că serviciile medicale din ţara sa sunt bune sau foarte bune. Evaluările pozitive variază însă destul de mult între ţări în funcţie de contextul local, observându-se variaţii de la 79% în Arabia Saudită până la doar 14% în Polonia.

„Evaluările obţinute în studiu sunt o rezultantă a bugetelor alocate sistemului sanitar din ţara  respectivă, corelate cu nivelul de trai, aşteptările şi experienţele cetăţenilor, iar scorul mic înregistrat de România nu este o surpriză, din păcate. O analiză recentă a Comisiei Europene arată faptul că, deşi în România cheltuielile pentru sănătate au crescut în ultimii 10 ani, acestea rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE – atât ca procent din PIB, cât şi ca pondere pe cap de locuitor. În România, scorurile proaste sunt acordate în special de persoanele peste 50 de ani, care de regulă interacţionează mai mult cu sistemul sanitar, evaluările acestora fiind mai degrabă bazate pe experienţe reale şi mai puţin pe percepţii şi părerile apropiaţilor”, afirmă Laura Arpad, Healthcare Lead, Ipsos România.

Care sunt previziunile pentru viitorul serviciilor medicale? Atunci când cetăţenilor globului li se solicită o opinie cu privire la viitor, perspectivele nu sunt în întregime optimiste. O treime (33%) se aşteaptă la o îmbunătăţire a calităţii asistenţei medicale în următorii ani, iar 20% consideră că aceasta se va înrăutăţi. Contrar pesimismului lor actual, cetăţenii din America Latină sunt mai optimişti cu privire la viitorul lor în raport cu restul lumii. Locuitorii din Columbia (71%), Brazilia (62%) şi Peru (59%) cred în îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale. Ungaria se menţine într-o zonă pesimistă, 45% dintre respondenţii din această ţară considerând că se va înrăutăţi calitatea asistenţei medicale în următorii ani. După Ungaria, ţările cele mai pesimiste sunt Franţa (43%) şi Marea Britanie (39%) care înregistrează scoruri negative puternice în previziunile lor.

„Multitudinea studiilor realizate de Ipsos ne-au arătat că românii au tendinţa să fie optimişti în general şi să ofere previziuni mai degrabă pozitive pe diverse subiecte economice, sociale etc., însă de această dată am remarcat faptul că românii au păreri pesimiste, scorurile pozitive privind viitorul asistenţei medicale fiind de doar 16% – mult sub media globală. Faptul că românii se află pe ultimele locuri atât în ceea ce priveşte calitatea serviciilor medicale curente dar şi viitoare este cel mai probabil rezultatul unor experienţe negative repetate, mai ales că datele indică faptul că părerile se înrăutăţesc o dată cu vârsta pacienţilor”, declară reprezentanta Ipsos.

În acest context, în ce măsură au românii încredere că sistemul de sănătate actual le poate oferi cel mai bun tratament? Una din două persoane la nivel global (53%) are încredere în sistemul naţional de sănătate, însă variaţia în funcţie de ţară este semnificativă – de la 91% în Portugalia până la 10% în Ungaria. România se află pe penultimul loc în acest clasament al încrederii, cu un nivel de acord de doar 24%, în timp ce 46% dintre conaţionalii noştri consideră că nu primesc în România cel mai bun tratament.

„Evaluarea românilor nu este deloc surprinzătoare având în vedere inegalităţile între ţări în ceea ce priveşte accesul şi timpul de acces la tratamente inovatoare. Doar un exemplu în acest sens – în ediţia din 2021 a studiul anual Patients W.A.I.T. (Patients Waiting to Access Innovative Therapies), lansat de Federaţia Europeană a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), România se menţine pe ultimul loc în UE în privinţa timpului de aşteptare a pacienţilor pentru a avea acces la medicamente de ultimă generaţie. Media europeană de aşteptare este de 511 zile, în timp ce pacienţii din România sunt nevoiţi să suporte o aşteptare de peste 899 de zile din cauza proceselor birocratice şi a lipsei unui cadru legislativ coerent”, afirmă reprezentanta Ipsos.

În privinţa actualelor provocări ale sistemului sanitar la nivel global şi în România, studiul arată că există un acord larg cu privire la presiunile asupra capacităţii sistemului sanitar al fiecărei ţări. Trei din cinci respondenţi (61%) la nivel global sunt de acord că sistemul sanitar naţional este suprasolicitat. În România, peste două treimi din populaţie (69%) consideră că sistemul de sănătate este suprasolicitat – opinie prezentă în special în rândul populaţiei feminine a României (77%).

În legătură cu această stare de spirit, accesul la tratament şi timpul lung de aşteptare ca urmare a personalului insuficient apar ca principale probleme globale cu care se confruntă sistemele de sănătate. Costul accesării tratamentului reprezintă a treia cea mai presantă problemă la nivel global.

În România, principalele provocări sunt legate de costul de acces la tratament (39% versus 31% media globală) şi birocraţie (38% versus 25% media globala), urmate de personalul insuficient şi timpul de aşteptare (35% fiecare – sub media globală de 42%).

Costul de acces la tratament este considerat o provocare în special de către femei (45%) şi persoanele de peste 50 de ani (49%), în timp ce birocraţia este menţionată mai degrabă de către bărbaţi (44%).

Pe lângă aceste probleme, la nivel mondial observăm că lipsa investiţiilor în medicina preventivă (22%) şi lipsa investiţiilor în general (20%) se situează pe locurile următoare, fiind menţionate de o persoană din cinci. Îmbătrânirea populaţiei este văzută că o provocare în unele dintre ţările asiatice: Japonia (52%), Coreea de Sud (51%) şi China (46%).

“Datele studiului arată faptul că problematica personalului insuficient a început să crească în importanţă în special după 2020 – când a debutat pandemia COVID-19 – şi este semnalată în special de ţările dezvoltate, în top 5 situându-se Suedia, Franţa, Olanda, Belgia, Canada. Omenirea s-a confruntat cu un deficit de cadre medicale şi înainte de impactul COVID-19, însă pandemia a accelerat acest trend, din păcate. Astfel, OMS estimează un deficit de aproximativ 15 milioane de lucrători din domeniul sănătăţii până în 2030. Sunt numeroşi factori care contribuie la acest deficit – o populaţie a globului îmbătrânită având ca rezultat creşterea accelerată a bolilor cronice, numărul mai mic de personal medical nou care să înlocuiască personalul care se pensionează, capacitatea de formare relativ limitată, la care se adaugă epuizarea generată de COVID-19. Fără îndoială, pacienţii şi populaţia în general au de pierdut cel mai mult, prin urmare această problematică reprezintă o prioritate pentru liderii din domeniul sănătăţii”, concluzionează Laura Arpad, Healthcare Lead – Ipsos România.

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 22 iulie – 5 august 2022.