Cabinetul de stomatologie este un loc ce prezintă un risc crescut de transmitere a bolilor, iar una dintre măsurile necesare care trebuie luată în considerare este cea referitoare la prevenirea și controlul infecțiilor. În timpul furnizării serviciilor de îngrijire medicală există un potențial de diseminare și/sau expunere la sânge ori fluide corporale, precum și la numeroase microorganisme care colonizează cavitatea bucală, secrețiile orale, nazale și respiratorii. [5]

Expunerea la microorganisme patogene poate determina apariția unor boli, acestea având ca principala cauză – contactul direct cu fluidele și țesuturile corporale infectate ori contactul direct cu suprafețele ori dispozitivele care au fost contaminate. O soluție eficientă pentru dezinfectarea suprafețelor este utilizarea de dezinfectanți profesionali.

Principiile controlului infecțiilor reprezintă un aspect esențial pentru furnizarea unor servicii medicale cât mai sigure atât pentru personalul medical cât și pentru pacient. Se vor lua în vedere următoarele considerații: [1]

  • Descriere situație (studiu de caz)
  • Identificare și analiza risc
  • Adoptare măsuri de control pentru prevenire infecții
  • Decontaminare echipamente și instrumente utilizate

1. Descriere situație (studiu de caz)

Un pacient se prezintă la un cabinet stomatologic pentru detartraj și curățare a dinților. Pacientul are o boală parodontală în stadiu moderat având gingii inflamate. Medicul dentist folosește un detartrant cu ultrasunete (care creează aerosoli) și chiurete de detartraj foarte ascuțite. Nici dentistul, nici asistentul nu poartă mască. Se folosește un depărtător metalic pentru protejare limbă și obraz, iar acesta este montat prin înfiletare pe mânerul de oglindă. În timpul procedurii medicale, oglinda este acoperită de sânge ca urmare a sângerării gingiei inflamate. De asemenea, nu s-a făcut în prealabil dezinfectarea tuturor suprafețelor cu un dezinfectant adecvat.

2. Identificare și analiză risc

Există riscul de expunere a altor pacienți la virusuri transmise prin sânge dacă oglinda nu este decontaminată în mod corespunzător. De asemenea, există riscul de expunere a personalului la agenți infecțioși prezenți în aerosoli (virusul gripal în mod special) precum și expunere la virusuri transmise prin sânge (în timpul procedurii medicale sau în timpul reprocesării echipamentelor utilizate).

Sursele de risc sunt dificultățile în reprocesarea oglinzii, utilizarea mai multor instrumente ascuțite într-un câmp sângeros și aerosolizarea cauzată de tratament. Echilibrul dintre probabilități și consecințe identifică acest lucru ca fiind o situație de „risc mediu” care necesită management prin proceduri specifice de monitorizare sau audit.

3. Adoptare măsuri de control pentru prevenire infecții

Măsurile imediate includ: asigurarea că mânerele oglinzilor sunt curate înainte de sterilizare, grija personalului medical în folosirea instrumentelor ascuțite, evacuarea de mare volum pentru reducere aerosolizare din timpul tratamentului și utilizarea echipamentului de protecție (ochelari de protecție, mască chirurgicală, mănuși de unică folosință) atât pentru medic cât și pentru asistent.

Măsurile pe termen mai lung ar putea include revizuirea practicii, echipamentul individual de protecție și politicile de curățare și reprocesare a instrumentelor. Este important să se efectueze o curățare în prealabil urmată de dezinfectare cu produse adecvate: dezinfectanți instrumentar, dezinfectanți pardoseli.

În ceea ce privește monitorizarea, sunt necesare verificări repetate ale instrumentelor reprocesate iar utilizarea corespunzătoare a echipamentului individual de protecție va ajuta la evaluarea în mod continuu a nivelului de risc.

Alte măsuri de prevenire și control al infecțiilor pot include:

  • Igiena personală. Normele specifice de igienă includ: menținerea părului strâns în partea din spate a capului astfel încât șuvițele de păr să nu intre în contact cu pacientul sau echipamentul dentar; îndepărtarea bijuteriilor de pe mâini, brațe sau din zona feței în timpul tratamentului pacienților; menținerea unghiilor curate și scurte pentru a preveni perforarea mănușilor și acumularea de resturi ce pot constitui agenți patogeni; spălarea temeinică a antebrațului și a mâinilor înainte și după tratament. [5, 6 ]
  • Echipament individual de protecție. Normele includ: utilizarea mănușilor de unică folosință atunci când se tratează pacienții; purtarea măștilor de protecție; utilizarea ochelari cu protecție laterală de către pacient, dar și de personalul medical ori rezident; utilizare ecrane faciale din plastic de unică folosință; utilizare uniformă ca barieră exterioară pentru protecție împotriva aerosolilor atunci când se tratează un pacient; îndepărtare mănuși după fiecare activitate pentru care au fost folosite. [5, 6 ]
  • Precauții standard. Aceste practici de prevenire se aplică întregului proces de îngrijire al pacienților și includ: igiena mâinilor, igiena respiratorie/ eticheta de tuse, manevrarea cu atenție a instrumentelor ascuțite, utilizare practici de injectare sigure, folosire instrumente și dispozitive sterile, curățare și dezinfectare suprafețe de mediu. De asemenea, este importantă imunizarea personalului medical (de exemplu, împotriva hepatitei B, rujeolei, varicelei, tuberculoza. [2, 6]
  • Siguranța instrumentelor ascuțite. Cele mai multe leziuni pot fi provocate de instrumente ascuțite (exemplu – înțepătură de ac, tăierea cu obiecte ascuțite) iar rănile pot prezenta un risc de transmitere a agenților patogeni. Este necesar să fie acordată o atenție specială manevrării obiectelor ascuțite, atât în timpul tratamentului pacienților, cât și în timpul reprocesării instrumentelor. Normele de protecție pot include: evitarea îndoirii sau ruperii manuale a acelor; depozitarea instrumentelor ascuțite  în recipiente adecvate care sunt rezistente la perforare. Aceste instrumente pot fi de exemplu seringi și ace de unică folosință utilizate, bisturiu, lame ori alte obiecte ascuțite. [2]
  • Educațieși instruire pentru personalul medical. Educarea și formarea continuă a personalului medical sunt aspecte cheie pentru asigurarea unor servicii medicale la standarde înalte precum și pentru prevenirea infecțiilor. Instruirea ar trebui să includă atât politici și proceduri de control al infecțiilor, cât și măsuri de prevenție pentru a proteja sănătatea pacienților și în același timp, a personalului medical. [3, 2, 6]

4. Decontaminare echipamente și instrumente utilizate

Fiecare cabinet stomatologic ar trebui să aibă politici și proceduri în vigoare referitoare la manevrarea, transportul și reprocesarea instrumentelor ori echipamentelor care au fost contaminate. Articolele pentru îngrijirea pacienților (de exemplu instrumente dentare, dispozitive, echipamente) sunt clasificate ca fiind: critice, semicritice sau noncritice.

  • Articole critice. Acestea sunt instrumentele chirurgicale și detartratoarele parodontale, ele pot pătrunde în țesuturi moi sau în țesuturi osoase. Aceste articole prezintă cel mai mare risc de transmitere a infecției și trebuie sterilizate prin expunere la o sursă de căldură.
  • Articole semicritice(De exemplu oglinzi bucale, condensatoare, cuve de amprentă dentară reutilizabile) – sunt cele care vin în contact cu mucoasa membranei sau piele cu probleme (exemplu, piele crăpată sau care prezintă dermatită). Aceste articole au un risc mai mic de transmitere a infecției. Sterilizarea lor se poate face prin căldură. În măsura în care un articol este sensibil la căldură, acesta poate fi reprocesat prin dezinfecție de nivel înalt, utilizând dezinfectanți profesionali.
  • Articole necritice(de exemplu radiografia, stetoscop, manșetă de tensiune arterială, arc facial) sunt cele care intră în contact cu pielea. Aceste articole prezintă cel mai mic risc de transmitere a infecției. În majoritatea cazurilor trebuie făcută curățare dacă este vizibil murdar, urmată de dezinfectare cu un dezinfectant Este necesar să fie îndepărtate resturile organice sau alte substanțe cu potențial patogen (cum sunt de exemplu sângele, saliva),  înainte de procesul de dezinfectare.  [2, 3].

Un produs eficient pentru dezinfectare suprafețe din cabinetele de medicină dentară, este KLINTENSIV Fizzy Tablet – Dezinfectant clorigen efervescent. Produsul se prezintă sub formă de tablete albe, o tabletă eliberează 1.5 g de clor activ și conține minim 3.3 g.

Se recomandă respectarea protocoalelor în vigoare recomandate de autoritățile relevante decontaminarea, dezinfectarea, sterilizarea, ventilația, reprocesarea instrumentelor reutilizabile, iar câteva dintre acestea sunt următoarele:

  • Stabilirea unui program de curățenie și dezinfectare – cât de des trebuie făcute și ce suprafețe trebuie în mod special curățate/dezinfectate.
  • Utilizarea instrumentelor de unică folosință atunci când se consideră necesar. Instrumentele care sunt utilizate se pot dezinfecta cu produse specifice – dezinfectanți instrumentar.
  • Depozitarea instrumentelor medicale într-un recipient uscat și închis etanș. [6]
  • Decontaminarea suprafețelor care au intrat în contact cu pacienții pe parcursul zilei.
  • Dezinfectarea scaunului stomatologic și a manetelor (comenzile de mână) trebuie efectuată după fiecare pacient. Dezinfectarea se poate face cu produse dezinfectant pentru suprafețe.
  • Evitarea curățării suprafețelor pe bază de alcool în cabinete stomatologice. Mai întăi trebuie folosită apă caldă și detergent pentru a  curăța suprafețele înainte de a le șterge cu o soluție dezinfectant.
  • Identificare și îndepărtare a tuturor obiectelor ascuțite din tăvi înainte de curățarea echipamentelor.[6]
  • Colectarea obiectelor ascuțite utilizate, într-un recipient etichetat și care este rezistent la perforare etanș. [6]
  • Componența minimă a cabinetului medical trebuie să includă: sală de așteptare, grup sanitar, sală de tratamente, spaţii de depozitare [4]
  • Alocarea unui spațiu de cel puțin 9mp pentru fiecare unit de lucru – cabinet de medicină dentară, indiferent de sistemul în care funcționează (închis, semideschis sau deschis) [4]

Concluzie:

Prevenirea și controlul infecțiilor reprezintă o parte importantă în practica medicală pentru toate profesiile din domeniul sănătății, inclusiv stomatologia. În practica stomatologică, atât pacienții, cât și personalul medical pot fi expuși la o serie de agenți patogeni transmiși prin sânge și căile respiratorii superioare. Astfel, este esențial să fie respectate mai multe măsuri de precauție pentru a minimiza riscul de transmitere încrucișată a infecțiilor și pentru a proteja astfel atât sănătatea pacienților cât și a personalului medical.

Referințe bibliografice:

[1]     Australian Guidelines for the Prevention and Control of Infection in Healthcare, May 2019]

[2]     Centers for Diseas Control and Prevention https://www.cdc.gov/hai/settings/outpatient/outpatient-care-guidelines.html (accesat 8 noiembrie 2022)

[3]     Guidelines for Infection Control in Dental Health-Care Settings — 2003

[4]     Indaco https://lege5.ro/Gratuit/geydomzuge/norma-privind-structura-functionala-a-cabinetelor-medicale-si-de-medicina-dentara-din-31072007 (accesat 8 noiembrie 2022)

[5]     National Library of Medicine, National Center for Biotechnology Information https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470356/ (accesat 8 noiembrie 2022)

[6]     Royal College of Dental Surgeons of Ontario November. Infection prevention and control in the dental office. 2009.