Anual, în România, peste 10.000 de copii suferă arsuri care necesită asistență medicală de urgență, potrivit estimărilor medicilor de la Clinica de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu.

O altă cifră îngrijorătoare este legată de cazurile de arsuri grave. Astfel, aproximativ 100 de copii și tineri ajung în fiecare an în situații critice, care necesită luni, sau chiar ani de internare, pentru tratament și recuperare.

Dat fiind contextul, în cadrul unei campanii de amploare derulată de Clinica de Arsuri, a fost înființat și Registrul Național Unic al Pacienților Arși, un instrument digital care permite urmărirea pe termen lung a acestora, indiferent de centrul unde au fost tratați sau de domiciliul pacientului. Registrul Național Unic al Pacienților Arși este o bază de date unică, națională, în care vor fi înregistrați pacienții cu arsuri grave, astfel încât toți medicii de specialitate să aibă acces la dosarul și la istoricul acestora. Astfel, dacă un pacient se mută în alt oraș sau pur si simplu își schimbă doctorul, noul medic curant va ști prin ce intervenții a mai trecut pacientul, ce medicamente a primit, precum și la ce proceduri a fost supus.

Întrucât principala cauză a producerii arsurilor la copii este neglijența sau neatenția părinților (1 din 4 români recunoaște că își lasă copiii mai mici de 10 ani nesupravegheați în locuință, potrivit unui sondaj realizat de IRES pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență), Clinica de Arsuri din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu a lansat și platforma de comunicare ”Stop Arsuri” (www.stop-arsuri.ro), o campanie de responsabilizare privind arsurile la copii. Sloganul campaniei este ”Nu fi un părinte fantomă!”, adresându-se cu precădere părinților de copii mici, pentru a conștientiza și a înlătura pericolele din locuință, dar și pentru a reacționa corect în eventualitatea nefericită în care copilul lor suferă un astfel de accident.

”Este imperios necesar să educăm părinții în ceea ce privește pericolul producerii de arsuri la copii. Prevenția este vitală, la fel și intervenția rapidă și corectă, care poate face diferența dintre viață și moarte, precum și dintre o cicatrice discretă și semne vizibile pentru tot restul vieții. Mi-aș dori ca prin campania Stop Arsuri să reușim să reducem aceste cifre și să prevenim cât mai multe accidente tragice. Copiii trebuie să se bucure în siguranță de copilărie!”, a declarat Prof. Dr. Dan Mircea Enescu, cordonatorul campaniei.

Dacă majoritatea pacienților pediatrici cu vârsta sub 4 ani, spitalizați cu arsuri, au suferit leziuni prin contact cu lichide fierbinți (65%) sau contact cu obiecte încinse (20%), copiii de peste 4 ani sunt de cele mai multe ori expuși arsurilor prin flacără deschisă, cauzate de jocul cu chibriturile sau brichetele. De asemenea, copiii și tinerii din mediul rural sunt mai predispuși acestui tip de arsuri din cauza implicării lor în activități gospodărești, cum ar fi aprinderea și întreținerea focului, de la vârste fragede..

În ceea ce îi privește pe adolescenți, riscurile de arsuri sunt generate cel mai adesea de comportamentele teribiliste și de provocările anturajului. Electrocuția ca urmare a tentativelor de a se urca pe garnituri de tren ori jocul cu petardele sunt principalele cauze ale accidentelor la tinerii adolescenți. În unele cazuri rezultatul este fatal, în timp ce în altele rămân sechele majore, iar recuperarea este anevoioasă și se întinde pe mai mulți ani.

Pentru a înțelege mai bine situația locală, în cadrul campaniei ”Stop Arsuri” au fost realizate o cercetare de piață și un studiu calitativ, din care a rezultat că majoritatea românilor nu știu cum ar trebui să acționeze corect într-o situație de urgență. Astfel, 54% dintre respondenți consideră că sunt neinformați privind acordarea primului ajutor în cazul unei arsuri.

Totodată, o parte din părinți recunosc că apelează încă la leacuri din popor pentru a trata arsurile, ceea ce duce, de multe ori, la suprainfectarea plăgilor: 9% au declarat că au aplicat ulei, unt, miere sau alte produse din gospodărie, iar alte 9% că nu au aplicat nimic.