După luni de imobilizare la pat, de paralizii, musculatura este atrofiată, iar recuperarea medicală făcută la timp poate repune pe picioare pacientul.
Managerul Spitalului Județean Timișoara, dr. Dorel Săndesc, spune că, pentru astfel de cazuri, unitatea sanitară se va extinde cu o secție externă în apropierea orașului, la Lovrin, unde în doi-trei ani se va finaliza un Centru medical de recuperare în care apele geotermale locale vor fi folosite ca adjuvant în vindecare.
Terapeutic, apele geotermale din Lovrin sunt bune, printre altele, la tratarea reumatismului degenerativ, reumatismului articular sau a sechelelor neurologice.
‘Centrul medical de recuperare de la Lovrin este unul din cele două proiecte pe care le-am câștigat, recent, pe linia de finanțare România-Ungaria și va fi parte a secției externe a Spitalului Județean. Este un obiectiv de o utilitate și importanță deosebite, pentru că domeniul recuperării medicale este deficitar în România și aceasta reprezintă totdeauna o provocare pentru un spital mare de urgență, așa cum este spitalul nostru. Tratăm pacienți cu diverse patologii serioase, grave, dar în momentul când a depășit faza acută, avem mari probleme să găsim un loc unde să poată beneficia de tratamentul de recuperare. (…). E foarte greu să faci o statistică privind numărul celor care ‘sunt pierduți funcțional, invalizi’ în urma unor probleme de sănătate, dar putem spune fără îndoială că în lipsa unei recuperări adecvate, categorii întregi de patologii vor fi afectate, vor fi condamnate să rămână cu sechele care altfel puteau fi evitate’, a declarat, pentru AGERPRES, prof. Dorel Săndesc.
El a explicat că recuperarea este esențială pentru mai multe categorii de pacienți.
‘Este vorba de pacienți cu traumatisme severe, la orice nivel, de la traumatism cranio-cerebral, toracic, până la membre. Toți au nevoie de recuperare, că este paralizat, că nu mai poate respira bine, că are musculatura atrofiată după o internare de luni de zile. Recuperarea îi pune pe picioare la propriu și la figurat și am văzut diferențele în practica noastră. Pacienți care au ajuns la un serviciu de recuperare au venit refăcuți miraculos aproape, pe când cei care nu beneficiază de asta sunt condamnați la suferință mai mare, la dependență socială mai mare și la suferință mai mare pentru societate. Apoi, sunt pacienți după accidente vasculare cerebrale, pacienți cu patologie cardiacă, sunt pacienți care ajung cu insuficiență cardiacă la spital, depășesc faza de decompensare, dar dacă nu beneficiază de recuperare, vor reveni, durata de viață e scurtată și marcată de suferință. Apoi, sunt pacienții cu arsuri, pe ortopedie, operații ortopedice, categoriile sunt foarte mari, necesitățile sunt foarte mari. De aceea, acest proiect este binevenit’, a detaliat managerul.
Centrul medical de recuperare de la Lovrin se va construi de la zero. Va fi un corp de clădire cu regim de înălțime subteran, parter și etaj, cu o suprafață construită de 1.415 de metri pătrați, care va avea o zonă de internare cu 40 de paturi, zonă de tratament ambulatoriu și o piscină exterioară cu acoperirea retractabilă, care să asigure condiții conforme de tratament, acces special pentru pacienți, dar și pentru personal sau persoane din afară, fără a avea neapărat statut de pacient. Vor fi spații administrative, bucătărie, restaurant. La subsol vor fi amplasate parcarea și funcțiunile care necesită iluminare și ventilație, zona de bucătărie dedicată restaurantului de la parter, vestiare și zonă tehnică.
Parterul va cuprinde recepții, administrație, restaurant, cabinete de consultații, vestiare pentru pacienți, piscina exterioară și anexe.
La etaj vor fi 21 de camere pentru pacienți, cu o capacitate totală de 43 de paturi, dotate cu grupuri sanitare. 50% din acestea vor fi pentru persoane cu dizabilități, deci cu probleme serioase. Va fi și o secție de psihologie, absolut necesară în procesul de recuperare după o suferință gravă, o recepție, terasă verde pe zona sudică.
Dacă, în timp, se va constata necesitatea extinderii, acest lucru se va putea face.
Proiectul medical lasă o deschidere și pentru dezvoltarea potențialului turistic din zonă, întrucât va exista o piscină și un restaurant care pot stimula inițiativele private.
‘Durata de recuperare este prevăzută în contractele cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Timiș. Există prevederi care permit plata serviciilor de recuperare. Se plătește pe zi de spitalizare până la un număr de 30 de zile. Această durată poate fi discutată atunci când este un caz deosebit sau pacientul poate beneficia de mai multe internări, când este cazul. Important este că avem aceste servicii în contractul cu CJAS, deci le vom putea activa foarte, foarte ușor. Noi avem acum în Spitalul Județean două compartimente de recuperare cu paturi în cadrul secțiilor de ortopedie, dar ele sunt total insuficiente și solicitările sunt foarte mari’, punctează dr. Dorel Săndesc.
Personalul care va lucra la Centrul medical de recuperare de la Lovrin va fi format din minim doi medici de recuperare, doi asistenți medicali și șase fizio-kinetoterapeuți, pe lângă infirmiere, personal auxiliar și administrativ, medici de alte specialități, psihologi.
Managerul este convins că se va găsi personalul de specialitate, pentru că există facultățile de kinetoterapie, iar obiectivul de la Lovrin este interesant pentru cei care vor să-și desfășoare activitatea în condiții foarte bune.
‘Vom avea diverse servicii de kinetoterapie, electroterapie, cultură fizică medicală, hidroterapie, masaj, psihoterapie, se va asigura un complex de servicii pentru pacienții care se vor adresa sau care vor fi internați în acest centru. Pentru tinerii studenți, această specializare devine tot mai interesantă. Este una din specialitățile care nu are probleme, în sensul în care la concursul de intrare în rezidențiat observăm că medicii aleg. Sunt unele specialități care au dificultăți de a se ocupa toate locurile scoase la concurs, pe când la recuperare, nu. Este o specialitate foarte interesantă, care dă multe satisfacții. Să vezi omul revenind sub ochii tăi, înflorind, este foarte pozitiv. Oferă posibilitatea de activitate atât în unități spitalicești, cât și în servicii ambulatorii de stat sau private. Acum, avem chiar la noi în spital medici de recuperare care au devenit experți și în servicii de ozonoterapie’, explică managerul Spitalului Județean Timișoara.
Conceptul de spital modern nu implică neapărat o singură adresă, spune Săndesc, argumentând că alegerea locației de recuperare la Lovrin nu înseamnă o falie a marelui spital. Este o unitate funcțională și benefică atunci când un spital asigură cât mai multe din serviciile necesare unui pacient.
‘Eu, ca manager, de ce să trimit cazurile pe care le tratăm, le salvăm, la alții, să beneficieze ei de plata unor servicii care sunt foarte căutate? Este o atitudine managerială absolut necesară. Pe lângă această secție externă, avem de gând să activăm și alte servicii necesare și pe care nu le avem acum. Pe exemplu, paliație. Noi avem și pacienți gravi cu boli incurabile, care au nevoie de îngrijire pentru a combate suferința, pentru a asigura un final demn. Vrem să avem un mic nucleu de spitalizare de zi pentru pacienții noștri oncologici, unde să putem să le administrăm chimioterapia necesară, pentru că știm că e o problemă majoră, numărul pacienților este extrem de mare și sunt cozi peste tot, inclusiv la servicii private’, arată dr. Dorel Săndesc.
Investiția estimată pentru realizarea Centrului de la Lovrin ajunge la 43 de milioane de lei.
Prin realizarea secției de recuperare medicală complexă în Lovrin se vor putea prelua pacienții Spitalului Orășenesc Sânnicolau Mare și ai Spitalului ‘Dr. Karl Diel’ Jimbolia, fiind amplasată la jumătatea distanței dintre centrele spitalicești, cele mai mari din zona de vest a județului.
De asemenea, secția de recuperare din comuna Lovrin va valorifica resursele geotermale ale zonei, un element definitoriu în scopul secției de recuperare.
Încă de dinainte de 1990, localitatea Lovrin a exploatat beneficiile apei geotermale din propriul subteran, fiind folosită la încălzirea unor sere. Apa se extrage de la o adâncime de 2.000 de metri, la o temperatură de până la 92 de grade Celsius. AGERPRES
Sursa foto: CJ Timiș
