spit jud tm.jpgSpitalul Judeţean de Urgenţă Timişoara are, în prezent, un deficit de sute de cadre medicale, circa 30% din necesar, neavând resurse financiare pentru a angaja medici specialişti – care în străinătate ar câştiga mii de euro – şi nici asistente, unele preferând să iasă din sistem din cauza salariilor extrem de mici, de sub 1000 de lei lunar. Conform medicului Florică Bîrsăşteanu, director medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Timişoara, cele mai afectate secţii fiind ATI, Neurologia, Neurochirurgia, Ortopedia şi Maternitatea.

„Avem o mare lipsă de personal. Şefii de secţie de pe Ginecologie sunt foarte îngrijoraţi că le pleacă asistentele. Una dintre moaşele de bază de la sala de naşteri, cu 680 de lei salariu net, şi-a luat lumea-n cap şi le-a spus că nu mai rezistă în sistem. A preferat să devină vânzătoare în butic. Este vorba despre oameni cu experienţă, foarte bine pregătiţi în domeniu, pe care-i pierzi pentru că nu eşti în stare să-i ţii în sistem. Nu mai este motivant pentru ei”, a declarat medicul Florică Bîrsăşteanu, director medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Timişoara.

Potrivit acestuia, spitalul nu are datorii, ci doar facturi curente de plătit, dar zilnic creşte numărul cererilor de rambursare cu cheltuielile pe care le fac pacienţii, iar instituţia medicală nu are resursele financiare necesare. Întrucât nu poate face angajări cu acordul Ministerului Sănătăţii, conducerea unităţii s-a gândit să angajeze oameni pe bază de PFA (persoană fizică autorizată), dar pentru o asistentă sau o infirmieră este foarte dificil să facă şi activitatea aceasta, care presupune să-şi angajeze contabil sau să-şi ducă facturile spre plată. „Nu este o soluţie, deoarece costurile de PFA le-am plăti tot noi, spitalul, din banii curenţi din care ar trebui să achităm medicamentele şi materialele sanitare”, a adăugat Bîrsăşteanu.
Rezolvarea poate veni, în opinia sa, doar printr-o finanţare corectă a sistemului sanitar, întrucât în prezent tot sistemul de sănătate este „o minciună din punct de vedere financiar”. „Ne furăm căciula. Ce simplu este în Occident, unde, pentru toate costurile pe care le are un spital pe un anumit caz, se face un decont la final de relaţie cu pacientul, i se dă acestuia şi i se decontează de Casa lui de Asigurări. La noi, pacienţii se răzbună în general pe spital, pe furnizor, dar ei nu sunt asiguraţi la un furnizor, ci la Casa de Asigurări de Sănătate. Ea este responsabilă să acopere aceste costuri, dar Casa dă actului medical o valoare financiară mult sub cea reală”, a explicat medicul.

Bîrsăşteanu nu a putut preciza din ce cauză Casa de Asigurări nu procedează la un decont corespunzător – „fie nu are bani, fie că se îndestulează din banii aceştia şi alte sisteme sociale”, dar, potrivit calculelor sale, venitul mediu net în Spitalul Judeţean Timişoara este de 1.380 de lei, considerat extrem de mic, iar salarizarea acoperă circa 65% – 79% din bugetul instituţiei.
Orice post nou creat presupune aprobarea Ministerului Sănătăţii, iar demersurile durează până la 6-7 luni.

„Avem în spital o instalaţie de angiografie intervenţională, care necesită şi personal înalt calificat. Avem doi colegi instruiţi la Paris şi Strassbourg (…). Nu-i putem angaja momentan, au făcut contracte de voluntariat ca să poată executa manoperele necesare. Astfel de oameni muncesc dincolo pe 6.000 de euro, doresc să revină în ţară, iar noi nu suntem în stare să-i ajutăm cu mai nimic”, a completat Bîrsăşteanu.
AGERPRES