Campania Antifumat le-a dat posibilitatea la sute de cetăţeni să îşi măsoare gratuit gradul de sănătate a plămânilor prin intermediul spirometriilor efectuate de medicii pneumologi Sebastian Buga, Simina Mustăţea, George Codreanu şi asistentele medicale Alina Zaharia şi Diana Ghimpu.

Prima acţiune organizată de Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu a avut loc miercuri, 29 mai, în Shopping City Sibiu, între orele 11.00 – 13.00, sibienii beneficiind de spirometrii gratuite efectuate de medicii Spitalului de Pneumoftiziologie.

De asemenea, vineri, 31 Mai, chiar în ziua în care este marcată Ziua Mondială fără Tutun cei care au dorit să îşi testeze sănătatea plămânilor, au putut face gratuit spirometrii la Promenada Mall Sibiu, între orele 11.00 – 13.00.

Aproximativ 15% dintre persoane au fost descoperite cu disfuncţii respiratorii, majoritatea fumători, aceştia fiind îndrumaţi către investigaţii suplimentare.

„Din calendarul Campaniei Antifumat pe care o derulăm anual, nu lipsesc sesiunile de spirometrii gratuite efectuate de medicii noştri în locuri publice, pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor şi a le da posibilitatea să îşi investigheze capacitatea funcţională a plămânilor. Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu a avut iniţiativa acestei acţiuni de conştientizare a populaţiei cu privire la sănătatea plămânilor, în condiţiile în care 1 din 4 bolnavi internaţi în spitalul nostru prezintă insuficienţă respiratorie cauzată de BPOC, iar aproximativ o treime dintre pacienţii consultaţi în ambulatoriul de specialitate suferă de această boală.

De asemenea, prin aceste evenimente dorim să atragem atenţia şi asupra consecinţelor devastatoare pe care tutunul le are asupra sănătăţii”, a declarat Cristian Roman, manager Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este o boală inflamatorie cronică, determinând limitarea progresivă a fluxului de aer în căile respiratorii. În timp, BPOC se agravează şi poate duce la insuficienţă respiratorie, afectare cardiacă şi deces. BPOC este determinată în principal de fumat, riscul fiind în relaţie atât cu cantitatea de tutun fumată pe zi, cât şi cu numărul de ani de fumat.

„Simptomatologia BPOC în faza stabilă este reprezentată de dispnee progresivă (lipsă de aer), tuse cu eliminarea de spută, respiraţie şuierătoare, dureri toracice vagi. Majoritatea pacienţilor nu conştientizează existenţa acestor simptome, astfel că prezentarea la medic se face de cele mai multe ori tardiv, întârziindu-se instituirea unor măsuri terapeutice adecvate”, a declarat dr. Ioan Drăghilă, medic primar pneumolog.

Cea mai utilă investigaţie pentru diagnosticarea BPOC, permiţând şi aprecierea severităţii afectării pulmonare este spirometria. Medicul mai poate recomandă şi efectuarea unei radiografii toracice, analize de laborator şi, în cazuri selectate, de CT toracică (dacă există suspiciune de asociere a unui cancer pulmonar).

„Este important ca cei care sunt fumători, chiar dacă nu resimt încă simptome îngrijorătoare, să vină la controale periodice, să efectueze spirometrii, întrucât vor putea preveni o deteriorare accentuată a capacităţii pulmonare. În plus, bolile obstructive cronice respiratorii evoluează treptat şi atunci este indicat că funcţia pulmonară să fie monitorizată regulat”, spune dr. Sebastian Buga, medic pneumolog Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.

În evoluţia BPOC pot apărea complicaţii: insuficienţă respiratorie (care în stadiile terminale devine oxigenodependenţă), cord pulmonar cronic sau cancer pulmonar, mai ales dacă se menţine statutul de fumător.

Renunţarea la fumat este factorul esenţial care poate încetini evoluţia bolii.

Date statistice:
La nivel global, peste 8 milioane de oameni mor din cauza consumului de tutun, în fiecare an.

Expunerea pasivă la fumul de ţigară a fost, de asemenea, implicată în efectele negative asupra sănătăţii, provocând 1,2 milioane de decese anual. Unul din doi copii respiră aer poluat de fumul de tutun şi aproximativ 65 000 de copii mor anual din cauza bolilor legate de fumatul pasiv. Fumatul în timpul sarcinii poate duce la mai multe probleme de sănătate pentru bebeluşi, pe tot parcursul vieţii.

Consumul de tutun este principalul factor de risc evitabil în lume şi cea mai importantă cauză de deces prematur în Uniunea Europeană (aproximativ 700.000 de decese anual), iar aproximativ 50% dintre fumători mor prematur (în medie cu 14 ani mai devreme).

Numărul fumătorilor în UE este încă ridicat – 26% din populaţia totală şi 29% dintre tinerii europeni cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani fumează.

În România:
Peste un sfert din populaţia de 15 ani şi peste fumează, 18,7% din aceasta fiind fumători zilnici (fără a fi incluşi fumătorii de ţigări electronice sau alte produse electronice similare)- conform studiului „Starea de sănătate a populaţiei” realizat de Institutului Naţional de Statistică, 2021;
Prevalenţa mare a fumatului în rândul tinerilor este îngrijorătoare. Conform aceluiaşi studiu al Institutului Naţional de Statistică, proporţia persoanelor fumătoare, în rândul adolescenţilor şi tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani, care fumează zilnic, este de 10,16%, în timp ce 9,81% fumează ocazional.

Aproximativ 1,7% din populaţia de 15 ani şi peste a declarat că utilizează ţigări electronice sau produse similare, ponderea cea mai mare în ceea ce priveşte utilizarea acestor produse fiind înregistrată la persoanele din grupa de vârstă 25-34 ani (3,3%).

Fumul de tutun afectează atât persoanele care fumează, cât şi pe cele din imediata apropiere a acestora (fumătorii pasivi). Din totalul copiilor sub 15 ani, expunerea zilnică la fumul de tutun a fost menţionată în cazul a 11,7%, iar din totalul persoanelor de 15 ani şi peste 20,0% sunt expuse zilnic fumului de tutun.AGERPRES

Sursa datelor: Institutul Naţional de Sănătate Publică

Sursa foto: Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu