Directorii spitalelor publice din Sibiu şi foştii şefi ai acestora, actuali manageri la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) şi la Casa Judeţeană de Asigurări (CJAS), afirmă că încă se ia şpagă şi după majorarea salariilor din sistem şi propun ministrului Sănătăţii o serie de soluţii pentru a stopa fenomenul „plicului” dat medicilor şi asistentelor.

Potrivit acestora, unele dintre cele mai bune soluţii ar fi organizarea unui flagrant, montarea de camere video, legalizarea micilor „atenţii” precum un buchet de flori şi o cutie de ciocolată sau acordarea de sponsorizări pentru pregătirea profesională a cadrelor medicale, dar şi participarea acestora la congrese şi cursuri.

Directorul celui mai mare spital public din judeţul Sibiu, Cornel Benchea, fost director de bancă, propune pacienţilor care se simt condiţionaţi de medici de plata unor sume de bani, să apeleze la cei care pot să organizeze un flagrant. „Dacă s-ar da nişte exemple, cu nişte flagrante făcute de profesionişti, în care să se vadă clar şi să se dovedească şi să fie nişte sancţionări serioase, atunci lucrurile cred că s-ar mai linişti, pentru că este anormal să presupui că un medic, care acum are un salariu destul de serios, ar condiţiona un act medical de o plată informală, e anormal să presupui asta după ce salarii sunt. (…) Unde se condiţionează ar trebui organizate flagrante şi să nu ai niciun fel de milă unde se condiţionează. Când vezi un buchet de flori este altceva, dar, în momentul în care discuţi de sume, este jenant”, a declarat Cornel Benchea.

Acesta a spus că a avut cazuri în care pacienţii s-au plâns la el că medici din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă le-ar fi pretins şpagă. Însă plângerile au venit după luni de zile şi fără dovezi care să probeze cele afirmate. „În momentul în care au venit nişte pacienţi care au spus că, acum nu ştiu câte luni sau anul trecut, mi s-a cerut, m-au întrebat ‘ce măsură luaţi, domnule director?’. Păi ce măsură pot să iau eu acum, când vii şi îmi spui că acum trei luni de zile, că mi-a cerut doctorul x. Este absolut nerelevant, pentru că atunci trebuia făcut. Din punctul meu de vedere, ar trebui să faci următorul lucru: să zici da, domnule, niciun fel de problemă, nu am bani la mine, mă duc acasă să-i aduc, du-te şi anunţă unde trebuie, să îţi dea bani marcaţi, să vină să facă tot ce trebuie”, a explicat Cornel Benchea.

Directorul celui mai mare spital public din Sibiu a propus şi alte două soluţii care să ajute la eradicarea unor astfel de practici din spitalul său. În primul rând, medicii să îşi comunice la DSP programul de lucru şi de la stat şi de la privat, ca să nu mai poată figura în ambele locuri în acelaşi timp. A doua propunere a directorului Benchea este ca să se fixeze sarcini şi pretenţii mai mari pentru personalul medical care are lefurile majorate. „Dar revin, poate că o soluţie ar fi ca medicii să fie obligaţi să-şi comunice programul pentru activităţile pe care le desfăşoară la Direcţia de Sănătate Publică, pentru că este anormal să presupui că vine aici la spital, se duce poate şi în privat, se duce şi la cabinete private şi este peste tot. Cum spunea un pacient, ‘am găsit acelaşi medic în toate clinicile private unde m-am dus, când omul acesta îşi mai face bine treaba aici, la spital?’. Deci este anormal să presupui că poate să le rezolve pe toate”, a spus Cornel Benchea.

Dotarea mai bună a spitalelor şi pretenţii mai mari de la medici, după ce aceştia se bucură de salarii majorate, ar fi o altă propunere a acestuia. „Este o obişnuinţă a pacientului român să dea, spune, nu se poate să te duci la doctor şi să nu te revanşezi. (…) Soluţii s-ar găsi, dar cred că aceste salarii au fost prea mult crescute şi poate că ar fi trebuit să pui nişte condiţii, să pui nişte pretenţii mai mari. Şi dacă dai aceste salarii şi să vii şi să dotezi spitale cu ceea ce trebuie”, a mai susţinut Cornel Benchea.

Un medic experimentat care face şi gărzi în cel mai mare spital de stat din Sibiu are un venit lunar de 10.000 de lei net. Asistentele medicale de pe secţiile ATI şi Urgenţă pleacă acasă, lunar, cu o leafă de peste 4.000-5.000 de lei. Alţi doi foşti directori ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu, actuali manageri în sistemul de sănătate din judeţ, au afirmat şi ei că nu cred că se mai primesc „atenţii” de la pacienţi după majorarea salariilor.

Directorul CJAS Sibiu, Vasile Spinean, este convins că salariile medicilor şi asistentelor au fost majorate, în primul rând, tocmai pentru a-i determina să nu mai fie tentaţi să ceară şpagă pacienţilor. Însă acest obiectiv nu ar fi fost atins în totalitate.

„Absolut lăudabilă iniţiativa ministrului. (…) Cu siguranţă fenomenul nu a fost eradicat prin creşterea salarială. Spun din păcate. (…) Cu siguranţă nu a fost eradicat sistemul prin creşterea salariilor, cu toate că eu cred că acesta a fost un prim deziderat al creşterii mai mult decât semnificative a salariilor, şi anume, să-i asigure doctorului un nivel de trai suficient de decent şi să nu-l mai ducă în postura de a se umili. Pentru că, după părerea mea, doctorul care primeşte plicul se umileşte în relaţia cu pacientul. Ca atare, cred că încă fenomenul este prezent. Nu aş putea să-l cuantific (…) la nivelul spitalului pe care l-am condus. Dacă se doreşte luarea unui set de măsuri în acest sens, nu poate decât fi salutat demersul”, a declarat Vasile Spinean.

Potrivit acestuia, practica respectivă ar putea fi eradicată prin mai multe ştiri date de mass-media, în care să se arate ce salarii mari iau medicii şi asistentele, pentru ca pacienţii să înţeleagă faptul că nu mai trebuie să le ofere bani. „Cred că cel mai simplu şi la îndemână ar fi să înţeleagă pacienţii că doctorii sunt plătiţi pentru actul medical şi nu trebuie să venim ca pacient ca să-i motivăm suplimentar. Cred că acesta este primul lucru care ar trebui făcut, şi anume, conştientizarea opiniei publice prin presă, prin toate mijloacele care există, că medicii, în momentul acesta, câştigă suficient de mult ca să fie motivaţi pentru ceea ce fac”, este soluţia oferită de Vasile Spinean.

Un alt fost director al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, actualul director al DSP, Gabriel Budescu, propune montarea de camere video şi reglementarea juridică a cadourilor oferite în spitale.

Întrebat ce soluţii sugerează, Gabriel Budescu a răspuns: „Numai prin discuţii putem să ajungem la o anumită formă de a fi reglementate anumite atenţii care pot să ia şi o formă juridică. Şi discuţia dintre medic sau echipa medicală şi pacient trebuie să aibă loc într-un spaţiu anume. În fiecare secţie ar trebui să existe un spaţiu anume, unde se transmit informaţiile medicale, unde pot fi şi camere de luat vederi şi lucrul acesta nu s-ar întâmpla”. Budescu nu ar fi de acord însă cu montarea camerelor video în saloanele pacienţilor sau cabinetele medicilor.

Directorul DSP Sibiu crede că românii dau şpagă medicilor din obişnuinţă, pentru că simt nevoia să fie recunoscători. „Dintotdeauna, românii au simţit nevoia să fie recunoscători când au primit un serviciu, indiferent de natura acestuia. Acest fapt se materializează în spitale prin atenţii, care pot fi de la un buchet de flori, o ciocolată, o cutie de bomboane. Dar, din punctul meu de vedere, şi aceste lucruri ar trebui reglementate. Şi anume, atenţiile să fie considerate voluntare şi nu ca o condiţie obligatorie pentru un serviciu medical primit. (…) Dar lucrul acesta să nu condiţioneze actul medical. Cu plicul este o situaţie josnică, nici nu aş vrea să comentez. Eu nu pot să spun lucrul acesta pentru că nu am văzut, nu ştiu, nu am dat. Eu nu spun că nu s-ar practica, dar eu spun că nu am cunoştinţă”, a subliniat Gabriel Budescu.

Fost prefect al judeţului, actual director la singurul spital de tratare a bolilor pulmonare din Sibiu, Cristian Roman, recunoaşte că „este greu să scăpăm de boala aceasta”. „Eu am insistat foarte mult pe zona asta. (…) Cred că sunt conştienţi de treaba asta că, dacă va fi cineva pus în situaţia de a fi prins, nu există cale de mijloc. (…) Condiţionarea actului medical e criminală. La noi în spital nu cred că se condiţionează. E şi o presiune din partea oamenilor. Au impresia chiar pacienţii că, dacă nu dau ceva, nu sunt bine trataţi. Nu va fi uşor să scăpăm de boala asta. Soluţia este să nu se mai dea şi să nu se mai ia şpagă, pentru că e la fel de vinovat şi cel care dă ca şi cel care ia. La salariile care sunt, este absurd să mai existe fenomenul acesta, dar, din păcate, mai există”, a spus directorul Spitalului de Pneumoftiziologie, Cristian Roman.

Acesta a precizat că are afişe cu mesaje anti-şpagă în tot spitalul şi discută în şedinţe cu medicii ca să nu accepte bani de la pacienţi. Sibienii care au fost trataţi şi vindecaţi în acest spital obişnuiesc să facă sponsorizări pentru această instituţie, spune Cristian Roman.

„În afară de faptul să am discuţii cu ei, să punem afişe pentru cei care intră în spital să ştie cei care intră în această unitate spitalicească că nu se acceptă darea sau primirea de atenţii, nu putem face foarte multe lucruri. Există şi soluţii. Dacă cineva este foarte mulţumit şi a fost tratat la noi, poate să doneze spitalului, la casierie, se dă chitanţă, dacă simte neapărat nevoia. Am avut cazuri în care oameni foarte mulţumiţi au venit să doneze. Uite, chiar acum am fost în Pavilionul 4, unde am pus geamuri termopan, la un nivel, numai din donaţii. Sunt mai multe cazuri. Noi am făcut campanii anticorupţie. (…) Din punctul meu de vedere, eu nu accept, nu tolerez aşa ceva. Este o problemă de mentalitate care dispare foarte greu. (…) Contează oamenii şi câteodată mai contează şi schimbarea oamenilor, se mai pensionează”, a concluzionat Cristian Roman. AGERPRES