Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Alin Iulian Ţucmeanu a dat asigurări joi, la o dezbatere privind situaţia persoanelor seropozitive din România, că acestea nu vor rămâne niciodată fără tratament.
„Vreau să vă asigur că Ministerul Sănătăţii, acum, poate răspunde prompt şi la obiect că se rezolvă şi nu rămân fără tratament. Vă asigur pe toţi pacienţii că nu o să rămâneţi fără medicamente niciodată şi o să aveţi acces la medicamente”, a precizat acesta, menţionând că pacienţii aflaţi sub tratament vor primi medicaţia de care au nevoie săptămâna viitoare.
Cât priveşte situaţia pacienţilor cu HIV – persoane aflate în stradă -, Radu Ţibichi, director în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a spus că aceştia trebuie să obţină acte de identitate prin direcţiile de asistenţă comunitară, pentru a beneficia de condiţii normale de tratament, întrucât ei nu au asigurări de sănătate.
HIV/SIDA reprezintă, încă, o problemă majoră de sănătate publică atât în România, unde sunt înregistrate 12.886 de persoane infectate cu HIV, cât şi la nivel mondial, unde, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, trăiesc 34 milioane de persoane cu HIV/SIDA, potrivit informaţiilor prezentate de participanţii la dezbaterea „Împreună pentru viitor. Analiza situaţiei persoanelor seropozitive din România – prezent şi perspective”.
Potrivit acestora, aproximativ jumătate dintre persoanele seropozitive din România (peste 6.000) au fost infectate în anii 1987 – 1990 şi se află în grupa de vârstă 19-30 de ani. De aceea sunt numite „supravieţuitori de lungă durată”, care s-au confruntat de-a lungul vieţii cu numeroase situaţii în care le-au fost încălcate drepturi fundamentale sau au fost discriminaţi.
Mariana Mărdărescu, şeful Secţiei Imunodepresie Copii, coordonator al Compartimentului de Evaluare şi Monitorizare a Infecţiei HIV-SIDA din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, a precizat că România se menţine, în continuare, într-o zonă cu incidenţă şi prevalenţă mică în ceea ce priveşte acest fenomen, înregistrându-se, anual, între 500 şi 700 de cazuri noi cu diverse căi de transmitere.
„România se află, din punct de vedere al fenomenului HIV/SIDA, în centrul Europei, deci ne aflăm într-o zonă cu incidenţă şi prevalenţă mică. Ceea ce a fost la începutul anilor ’90 se menţine şi în momentul de faţă, acest lucru însemnând cazuri relativ puţine. Pentru că epidemia HIV/SIDA s-a împărţit şi se împarte în fenomenul HIV/SIDA pediatric şi supravieţuitorii de lungă durată şi cazurile noi care au apărut în ultimii 25 de ani, la adulţi, care menţin în continuare România într-o zonă cu incidenţă şi prevalenţă mică, acest lucru însemnând cazuri relativ puţine, raportat la ceea ce se întâmplă în vestul şi centrul Europei, undeva între 500-750 de cazuri noi, anual, ca şi cazuri cu diverse căi de transmitere”, a arătat Mărdărescu. a a menţionat că 9.571 de persoane au fost în evidenţa Ministerului Sănătăţii în tratament, la sfârşitul anului 2014.
Cât priveşte căile de transmitere a HIV, Mărdărescu a subliniat că, pentru România, „s-a schimbat trendul către calea de transmitere heterosexuală”, mai ales pentru populaţia care migrează şi intră în această zonă, în partea de est a Europei.
În ceea ce priveşte transmiterea HIV de la mamă la copil, „dezideratul este zero copii care să fie declaraţi infectaţi cu HIV după naştere”, a spus medicul specialist. Ea a adăugat că, pentru reducerea riscului de transmitere a HIV de la mamă la copil, este nevoie de programe „inteligente”, care se adresează tinerilor – „când să ajungă la sarcină, ce înseamnă o sarcină, ce înseamnă copilul şi ce înseamnă profilaxia transmiterii bolii de la mamă la copil”.
Conform organizatorilor manifestării – Fundaţia World Vision România împreună cu Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România ( COPAC) – interesul acordat problematicii HIV/SIDA în ţara noastră a cunoscut o schimbare semnificativă în ultimii ani.
Aceasta se datorează într-o mare măsură progreselor semnificative în domeniul tratamentului specific afecţiunii, care a permis trecerea de la rezolvarea unor probleme imediate (introducerea tratamentului ARV, susţinerea accesului continuu la acesta, informarea pacienţilor privind drepturile lor) spre aspecte care ar trebui să vizeze bunăstarea pe termen lung a persoanelor afectate, direct sau indirect, de HIV/SIDA.
La eveniment a participat Kathleen Treat, membru fondator şi preşedinte al Fundaţiei Speranza din SUA, care, în urma unei vizite în 1996 în România, a decis să devină un susţinător şi un promotor al cauzei copiilor şi tinerilor afectaţi de HIV din ţara noastră, susţinând de 20 de ani proiectul „Împreună pentru Viitor”, desfăşurat în judeţul Constanţa. AGERPRES
