UNICEF marchează joi Ziua mondială a sănătății mintale subliniind nevoia de a investi în promovarea sănătății mintale, în măsuri de prevenție și de abordare a problemelor complexe cu care se confruntă copiii în prezent. Pentru ca dreptul copiilor la sănătate mintală să devină o realitate, este nevoie de comunicare, de acțiune și de intervenții în familie, școală și la nivelul comunității, dar și de educație digitală pentru identificarea și combaterea informațiilor false din mediul online.

Prevalența tulburărilor mintale în rândul adolescenților din România este de 11,2%[1]. De asemenea, 32% dintre fetele de 15 ani din România au avut sentimente de însingurare de cele mai multe ori sau mereu în ultimul an, un procent semnificativ mai mare decât cel de 21%, în cazul băieților[2].

Printre cele mai frecvente tulburări mintale diagnosticate se numără: tulburările de conduită (24,19%), tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episodul depresiv (9,14%), tulburările de atașament (4,3%), fobia școlară (3,10%) și tulburările de comportament alimentar (2,88%)[3]. Aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală  mintală. Sunt cifre îngrijorătoare ce necesită măsuri urgente.

Alături de partenerii săi, UNICEF în România implementează pe o perioadă de 24 de luni inițiativa „România pentru fiecare copil. Echilibru emoțional”, dezvoltând un model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și suport psiho-social. Împreună cu Guvernul României, UNICEF a lansat o campanie publică de conștientizare asupra importanței sănătății mintale a copiilor și adolescenților și al comunicării în cadrul familiei pentru echilibrul emoțional.

„Pentru a crea un impact pozitiv asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților, comunitățile trebuie să ofere intervenții multisectoriale care să sprijine familiile pentru a crea medii sigure acasă. De asemenea, trebuie să schimbăm discursul privind sănătatea mintală pentru a reduce stigmatizarea prin dezvoltarea de resurse sigure și accesibile pentru adolescenți, părinți și profesioniști”, a declarat Gabrielle Akimova, Reprezentantă în exercițiu a UNICEF în România.

Alături de Fundația Romanian Angel Appeal, UNICEF a realizat o cercetare cu privire la resursele digitale despre sănătate mintală și sprijin psihosocial, care arată disponibilitatea redusă a acestora. Adolescenții participanți la studiu au menționat că nu concep viața fără internet, dar au admis că au nevoie de educație digitală, pentru a evalua critic informația în vederea identificării informațiilor false. De asemenea, au menționat că părinții trebuie să-și crească gradul de informare cu privire la problemele de sănătate mintală.

Raportul recomandă  dezvoltarea unor resurse digitale în limba română, coerente, comprehensive și adaptate adolescenților, care să țină cont de aspecte precum vârstă, mediul școlar și familial sau modificările fiziologice.

UNICEF și partenerii au dezvoltat un ghid pentru toți cei implicați în educația adolescenților, în special a profesorilor și consilierilor școlari. Ghidul furnizează o colecție de activități nonformale despre sănătatea mintală a adolescenților, acoperind o gamă variată de teme precum gestionarea stresului, construirea rezilienței, îmbunătățirea relațiilor sociale și promovarea autocunoașterii.

[1] Global Burden of Disease Study, 2019

[2] Cosma, A., Abdrakhmanova, S., Taut, D., Schrijvers, K., Catunda, C., & Schnohr, C. (2021). A focus on adolescent mental health and wellbeing in Europe, central Asia and Canada. Health Behaviour in School-aged Children international report from the, 2022.

[3] Strategia Națională privind Sănătatea Mintală a Copiilor și Adolescenților din România 2016-2020

 

Sursa foto: UNICEF