Preşedinta Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie (SNMF), Rodica Tănăsescu, a declarat că medicii de familie au sarcină profesională să acorde servicii medicale, şi nu să rezolve „probleme administrative al CNAS”, precum distribuirea cardurilor de sănătate şi deblocarea acestora.
„Nu s-a pus problema să blocăm activitatea. În perioadele în care nu a mers (n.r. – sistemul cardului de sănătate) ne-am ocupat de chestiunile care nu au necesitat card: am vizat documente, am citit investigaţiile pacienţilor. Medicii din România sunt profesionişti care au sarcină profesională să acorde consultaţii, servicii medicale pacienţilor, nu au sarcină profesională să rezolve probleme administrative ale CNAS cum ar fi distribuirea de carduri, deblocarea cardului. Noi am venit în întâmpinarea decidenţilor de multe ori pentru că sunt lucruri greoaie şi am încercat să facilităm: ne-am cumpărat toate softurile, cititoarele. Încercăm să ajutăm, dar de la a ajuta până la acuze că nu suntem dispuşi să înlocuim activitatea profesională cu activitate administrativă, până la acuze că ne-am neglijat pacienţii pentru că nu vrem să renunţăm la profesia noastră este drum lung”, a afirmat Tănăsescu la „Medical Forum”.
Ea a subliniat că medicul din România, ca orice medic din lume, trebuie să îşi exercite profesia medicală, restul fiind „activităţi complementare” pe care uneori le poate rezolva, alteori nu. „Dacă cele administrative şi birocratice afectează actul medical, vor fi întotdeauna refuzate de medici”, a spus medicul de familie.
Referindu-se la ordinul de ministru privind acordarea serviciilor medicale, Rodica Tănăsescu a susţinut că din punctul de vedere al SNMF un ordin nu poate să aibă putere legislativă mai mare decât o lege organică sau o hotărâre de guvern. „Considerăm că un ordin de ministru nu poate fi deasupra Contractului-cadru, care este o hotărâre de guvern şi nu poate fi deasupra Legii 95, care este o lege organică. Un ordin de ministru trebuie să aibă în spate modificări ale actelor legislative superioare. În ordin nu s-a precizat niciodată că pacientul nu poate prezenta cardul. Din punctul nostru de vedere, dacă nu îl poate prezenta înseamnă că nu l-a primit. De ani de zile am solicitat decidenţilor să folosim card cu cip, dar fără cod PIN, aşa cum se folosesc în străinătate, pentru a evita blocarea cardului, pentru că mulţi pacienţi îşi uită PIN-ul sau tastează codul greşit. Considerăm că activitatea de deblocare a cardului nu este problema medicului şi nu ar trebui să fie nici problema pacientului”, a declarat reprezentanta SNMF.
Potrivit acesteia, ar trebui ca CNAS să găsească alternative mult mai uşoare care să fie folosite de medici atunci când se blochează cardurile de sănătate. „Am putea să ajutăm dacă în momentul în care cardul nu merge, să apăsăm pe o tastă care să declanşeze o solicitare de deblocare a cardurilor, cardul să fie modificat fără nici un fel de cod, să reintroducem un alt cod PIN, să îl validăm şi pacientul să poată folosi cardul. Vă rog foarte mult să nu percepeţi refuzul nostru de a face aceste activităţi ca rea-voinţă. Acest refuz derivă din respect pentru cei de la uşa cabinetului. Nu pot să stau o oră să deblochez cardul când la uşă sunt pacienţi programaţi sau urgenţe. Fiecare furnizor de servicii care întâlneşte această problemă ar trebui uşor să rezolve situaţia sau CNAS să găsească o soluţie uşoară pentru această situaţie”, a susţinut Tănăsescu.
Ea a criticat şi faptul că nu s-au găsit soluţii „reale” pentru consultaţiile la domiciliu. „Mi se pare hilar să mă duc la pacient acasă cu calculatorul, cu cititorul de card, să sper că are internet, dacă nu, să iau şi o sursă de internet. Acum, de bine, de rău, aplicaţia merge, cu întârziere uneori, dar înainte a mers extrem de greu sau deloc. Casa trebuia să îşi rezolve propriile probleme şi să ne dea un soft bun, care funcţionează”, a mai afirmat medicul de familie.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie, Doina Mihăilă, a explicat că folosirea cardului de sănătate îngreunează munca medicilor atunci când sistemul electronic se blochează. „Au fost zile când am iniţializat foarte multe carduri şi zile în care la un pacient am stat şi 50 de minute”, a arătat Mihăilă. AGERPRES