Probleme privind programa de învăţământ universitar, care trebuie să fie în concordanţă cu reglementările europene, precum şi aspecte privind cercetarea în domeniul stomatologiei sau legătura dintre clinic şi cercetarea fundamentală au constituit principalele teme abordate la cea de a cincea întâlnire, care a avut loc sâmbătă, organizată de Association of Basic Science Teachers in Dentistry (ABSTD), Facultatea de Medicină Dentară „Carol Davila” din Bucureşti şi Societatea de Informatică Medicală Dentară din România.

Prof. dr. Maria Greabu de la Catedra de Biochimie a Facultăţii de Medicină Dentară a declarat, pentru AGERPRES, că astfel de reuniuni sunt extrem de utile atât pentru cercetători, cât şi pentru clinicieni. Medicul a menţionat printre temele de discuţii subiecte legate de implantologie, placa bacteriană, materiale utilizate în stomatologie, dar şi despre salivă. Ea a subliniat importanţa schimbului de idei între specialiştii din Anglia, Norvegia, Suedia, Japonia, Turcia, etc.


„Trebuie să apreciem participarea medicilor de origine română din Norvegia, Suedia, care au venit cu lucrări de o remarcabilă valoare”, a spus prof. dr. Maria Greabu. Dr. Roxana Stegăroiu de la Universitatea din Niigata, Japonia, a subliniat că, în prezent, din ce în ce mai mult se apelează la implantologie şi a susţinut că şi în cazul acesteia într-un procent de 10% pot apărea probleme legate de modul cum s-a realizat lucrarea şi de factori biomecanici.
În Japonia, a spus dr. Stegăroiu, implantul costă, la facultatea unde lucrează, între 2.500 şi 3.000 de dolari, dar la cabinetele private poate ajunge la un cost dublu.


Medicul a vorbit şi despre amalgam, dr. Stegăroiu subliniind că a fost surprinsă să afle că în Japonia se utilizează compozit, iar pentru zonele care nu sunt la vedere aliaje nobile sau seminobile. Compozitul este decontat de casa de asigurări, a spus dr. Stegăroiu. La rândul său, dr. Mihaela Roxana Câmpan de la Universitatea Bengen din Norvegia, a declarat, pentru AGERPRES, că în această ţară un accent deosebit se pune pe educaţia în domeniul sănătăţii bucomaxilofaciale. În acest sens, potrivit medicului, sunt programe de prevenţie care au dus la scăderea problemelor dentare atât la copii cât şi la adulţi şi bătrâni. Ea s-a referit la apariţia nanomaterialelor care se utilizează din ce în ce mai mult, accentuând asupra efectelor pe care le pot avea nanoparticulele.

Dr. Mihaela Câmpan a apreciat calitatea lucrărilor specialiştilor români prezentate în cadrul reuniunii şi a subliniat că ele nu sunt cu nimic mai prejos decât ale medicilor din străinătate. Preşedintele ABSTD, dr. Josie Beeley, a preciat faptul că reuniunea are loc, pentru prima dată, într-o ţară din Europa de Est şi a evidenţiat importanţa subiectelor abordate, între care competenţele în medicina dentară, pregătirea profesională continuă, precum şi cele privind cercetarea în domeniu. AGERPRES