Organizator: OameniSiCompanii
Discuția despre combaterea infecțiilor nosocomiale ar trebui să pornească, în opinia lui Răzvan Vulcănescu, Membru, Consiliul de Administrație al CNAS, de la două aspecte: ”ce se întâmplă în alte țări și cum au decurs lucrurile la noi, în timp”.
”Este nevoie de motivare și responsabilizare. Managerii de spitale sunt depunctați, în indicatorii de management, pentru raportarea infecțiilor nosocomiale și, atunci, la noi, o buna bucată de timp, nu s-au raportat. Primul pas în combaterea unei probleme este să conștientizezi că există și să evaluezi corect dimensiunea ei. În felul acesta, ajungi să-ți cuantifici corect resursele necesare pentru a o rezolva”, a explicat Vulcănescu, fost șef al CNAS și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Context
Nivelurile actuale de rezistență antimicrobiană (AMR) în România reprezintă un motiv serios de îngrijorare. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) a concluzionat, după vizita din România, realizată în martie 2017, că nivelurile de rezistență antimicrobiană locale sunt îngrijorătoare, fiind mai mari, comparativ cu majoritatea țărilor din UE.
Potrivit specialiștilor, câțiva factori contribuie la situația actuală: consum mare de antibiotice, datorat, în mare parte, prescrierii necorespunzătoare, faptul că există limitări, în ceea ce privește infrastructura din spitale, și o lipsă de competențe cheie, în rândul personalului medical și lipsa monitorizării: câţi pacienţi mor, exact, din cauza infecţiilor nosocomiale. În plus, România nu are date solide despre ratele AMR, infecțiile asociate asistenței medicale (HAI) și consumul de antimicrobiene, la nivel local, pentru a realiza ghidurile de tratament potrivite și pentru a obține o utilizare prudentă a antibioticelor și măsuri de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale (IPC).
