Protocoalele și procedurile implementate pentru managementul cazurilor pozitive sau suspecte pentru infecția cu noul coronavirus au efect și în ceea ce privește gestionarea infecțiilor nosocomiale, ne-a declarat Raul Pătrașcu, Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu” din Timișoara.

”Mai mult, acțiunile noastre nu s-au limitat în a elabora protocoale și proceduri cu specialiștii, ci în a instrui în mod repetat tot personalul Spitalului și a asigura implementarea corectă a acestora. Studiile au dovedit că una din metodele cele mai eficiente de a reduce rata de infecții nosocomiale ține de activitatea personalului mediu și anume, instruirea acestuia pentru igiena corectă a mâinilor și utilizarea corectă a echipamentelor de protecție. Atunci când personalul se spală pe mâini și schimbă echipamentul de protecție – de exemplu, mănușile de examinare/chirurgicale – atunci când trec de la examinarea unui pacient la examinarea altuia, scade drastic riscul de apariție a infecțiilor nosocomiale. Cum pentru pregătirea și gestionarea tuturor cazurilor din cadrul Spitalului au fost instituite protocoale obligatorii cu inspecții periodice, pot spune că acest lucru a schimbat și gestionarea infecțiilor nosocomiale”, a continuat Managerul Raul Pătrașcu.

Pregătirile realizate de conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență din Timișoara pentru gestionarea eficientă a periadei de pandemie, a avut efecte pozitive nu doar asupra ratei de infectare cu noul coronavirus, ci a permis inclusiv reducerea rate de infecții nosocomiale, cu peste 50%. ”Implementarea acestor măsuri în mod real, prin instruirea personalului, asigurarea în permanență a stocurilor de echipamente de protecție și inspecții inopinante periodice a ferit spitalul de focare de infecție, deși a tratat atât pacienți non-suspecți, cât și suspecți și pozitivi și a condus și la reducerea cu peste 50% a ratei de infecții nosocomiale și a supra-infecțiilor post-operatorii”, declară Raul Pătrașcu.

Măsurile luate pentru gestionarea pandemiei Covid – 19 au efecte și pentru viitor

”Având în vedere că am reușit să dezvoltăm la nivelul întregului personal anumite obiceiuri precum purtarea permanentă a măștii de protecție, a bonetei, a mănușilor și igiena corectă a mâinilor, iar aceste lucruri aparent simple dar esențiale au dus la rezultate excelente, plănuim să menținem aceste măsuri și după încetarea Stării de Urgență”, anunță Managerul Raul Pătrașcu planurile sale de viitor pentru menținerea sub control a infecțiilor asociate asistenței medicale.

Acest nivel superior de activitate și control permanent a dat rezultate îmbucurătoare atât pentru pacienți cât și pentru personalul medical. Pentru că, orice caz de infecție nosocomială implică o internare prelungită și posibile complicații, iar interesul medicilor și managementului oricărui spitale este cel de a avea rezultate pozitive și internări cu durată scurtă astfel încât pacienții să poată pleca acasă sănătoși, nu cu mai multe boli decât au atunci când ajung la spital.

”Acest lucru înseamnă în primul rând un rezultat mai bun pentru pacient, dar și muncă mai puțină din partea personalului care, implementând în continuare aceste reguli stricte, va putea evita tratamentul prelungit al complicațiilor inerente unei infecții nosocomiale. În același timp, suntem de părere că și restricționarea accesului vizitatorilor a jucat un rol important. Nu vom menține pe termen lung restricționarea completă, însă gândim un sistem modern, occidental, prin care aparținătorii vor avea acces la pacient pe rând și o anumită durată de timp, purtând echipament de protecție”, anunță dr. Raul Pătrașcu, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu” din Timișoara.

Context

Nivelurile actuale de rezistență antimicrobiană (AMR) în România reprezintă un motiv serios de îngrijorare. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) a concluzionat, după vizita din România, realizată în martie 2017, că nivelurile de rezistență antimicrobiană locale sunt îngrijorătoare, fiind mai mari, comparativ cu majoritatea țărilor din UE.

Potrivit specialiștilor, câțiva factori contribuie la situația actuală: consum mare de antibiotice, datorat, în mare parte, prescrierii necorespunzătoare, faptul că există limitări, în ceea ce privește infrastructura din spitale, și o lipsă de competențe cheie, în rândul personalului medical și lipsa monitorizării: câţi pacienţi mor, exact, din cauza infecţiilor nosocomiale. În plus, România nu are date solide despre ratele AMR, infecțiile asociate asistenței medicale (HAI) și consumul de antimicrobiene, la nivel local, pentru a realiza ghidurile de tratament potrivite și pentru a obține o utilizare prudentă a antibioticelor și măsuri de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale (IPC).