Personalul care lucrează în unitățile medicale este expus riscului de a dobândi infecții, prin expunerea la diverși agenți patogeni existenți în mediul profesional ca urmare a îngrijirii pacienților. Astfel, este esențial să existe un program pentru prevenirea și gestionarea infecțiilor în cadrul spitalelor.

De asemenea, sănătatea personalului trebuie inspectată în etapa de recrutare, inclusiv istoricul de imunizare și după expunerea la boli transmisibile (de exemplu tuberculoza). Un alt aspect important este implementarea unui program de control al infecțiilor la nivelul spitalului și asigurarea că se utilizează dezinfectanți profesionali pentru decontaminarea suprafețelor de mediu, a echipamentelor și instrumentarului medical.

  • Expunerea la virusul imunodeficienței umane (HIV)
  • Expunerea la virusul hepatitei B (VHB)
  • Expunerea la virusul hepatitei C (VHC)
  • Infecția cu Mycobacterium tuberculosis
  • Sănătatea și securitatea la locul de muncă

1. Expunerea la virusul imunodeficienței umane (HIV). HIV este un virus care atacă sistemul imunitar îngreunând lupta organismului cu infecțiile. Virusul Imunodeficienței umane distruge treptat sistemul de apărare și este cauza, în mod indirect, a tuturor complicațiilor care apar ulterior. [1, 7, 8, 9]

Probabilitatea de infectare cu HIV după înțeparea accidentală cu un ac utilizat este de 0.2% până la 0.4%. Cu toate acestea, este esențial să fie luate mai multe măsuri de control pentru prevenirea contaminării cu agenții patogeni transmiși prin sânge.[2]

  • Instruirea personalului din domeniul sănătății referitor la utilizarea, manevrarea și depozitarea în siguranță a obiectelor ascuțite (exemplu ace, instrumentar).
  • Furnizarea de informații personalului cu privire la măsurile preventive pentru potențialele expuneri la sânge (acest lucruri vizează aruncarea obiectelor ascuțite, purtarea echipamentului de protecție, sterilizare și dezinfectare). Echipamentele de protecție reutilizabile trebuie să fie decontaminate. În acest sens, se poate lua în considerare un dezinfectant haine.
  • Aruncare seringi utilizate sau alte instrumente ascuțite într-un recipient rezistent la perforare.
  • Folosire mănuși, ochelari de protecție și alte echipamente atunci când se anticipează contactul cu sângele sau fluidele corporale ale unui pacient.
  • Spălarea mâinilor  cu apă și săpun înainte și după îngrijirea fiecărui pacient. De asemenea, se poate utiliza și un dezinfectant pe bază de alcool pentru mâini.
  • Utilizare dispozitive de siguranță pentru a preveni rănirea prin înțepătura cu ace.
  • Purtarea mănușilor duble în timpul intervenției chirurgicale reduce contaminarea pielii cu sânge, ori alte fluide de la [12]
  • Utilizarea halatelor impermeabile de către personalul din sala de operație.
  • Evitarea procedurilor invazive (ce implică instrumente ascuțite) de către personalul care prezintă boli cronice ale pielii cum sunt eczemele ori când leziunile cutanate sunt extinse.
  • Utilizare încălțăminte adecvată care să protejeze în potențiale situații ce pot implica vărsare de sânge ori manipularea/căderea obiectelor ascuțite sau a acelor utilizate.
  • Curățarea rapidă a scurgerilor de sânge și a altor fluide corporale. Pentru curățarea suprafețelor de mediu cum sunt mese de operații, scaune din cabinete stomatologie, blaturi și alte obiecte,  se vor utiliza dezinfectanți suprafețe.
  • Urmarea procedurilor referitoare la sterilizarea și dezinfectarea instrumentelor și echipamentelor. Pentru decontaminarea instrumentarului, echipamentelor si dispozitivelor medicale se va folosi un dezinfectant instrumentar.
  • Păstrarea confidențialității medicale cu privire la personalul infectat cu HIV. Încălcarea acestei obligații este dăunătoare atât pentru pacientul în cauză cât și pentru ceilalți din jur, întrucât subminează încrederea în serviciile medicale și referitor la asigurarea confidențialității  datelor din dosarul medical al pacienților.

2. Expunerea la virusul hepatitei B (VHB)

Virusul hepatitei B este un virus ADN care face parte din familia Hepadnaviridae și cauzează Hepatita B, o infecție virală ce afectează ficatul. [1,8,9]  Conform datelor obținute din rapoarte, probabilitatea de infectare cu VHB în urma înțepăturilor cu ac variază între 1,9% și 40% per leziune, existând un risc ridicat pentru personalul din domeniul sănătății mai ales prin expunerea la sânge în procesul de îngrijire a pacienților infectați și poate rămâne pe suprafețele de mediu timp de cel puțin șapte zile. Astfel, este esențial să se utilizeze dezinfectanți adecvați pentru curățarea și dezinfectarea suprafețelor de mediu din spital.

Cine prezintă un risc ridicat la locul de muncă? Personalul care poate intra în contact cu potențiali agenți patogeni [6,11] (sânge și fluide corporale contaminate), includ:

  • Personalul care lucrează în spitale.
  • Personalul care lucrează în laboratoare medicale.
  • Personalul care lucrează în sistem de urgență și salvare, cum ar fi ofițerii de poliție, pompierii, însoțitorii de ambulanță și paramedicii.
  • Personalul care lucrează în cabinete de stomatologie.
  • Personalul care se ocupă de îmbălsămare.
  • Personalul care desfășoară activități de menaj și de eliminare a deșeurilor din unitățile medicale.
  • Personalul care manipulează rufe murdare provenite din spitale.

Cum poate fi prevenită hepatita la locul de muncă?  După ce au fost identificate categoriile de persoane și activitățile care implică un risc ridicat, trebuie instituit un program de prevenire a infecției cu virusul hepatitei B. Acesta poate include: imunizare împotriva hepatitei B; precauții universale; măsuri de control; instruire personal; raportarea și urmărirea expunerii. [3, 14]

Pe lângă măsurile standard, aplicabile și în cazul infecției cu HIV, măsurile de control mai pot include:

  • Vaccinarea împotriva hepatitei B. Vaccinul are o eficiență de peste 90% în prevenirea infecției cu VHB. Profilaxie – se recomandă și administrare imunoglobulină împotriva hepatitei B, ca măsură în plus, pentru o protecție suplimentară.
  • Purtare mănuși, șorțuri, halate, ochelari de protecție, măști chirurgicale pentru protejare de stropi de sânge sau fluide corporale.
  • Amplasarea unui dozator dezinfectanți în sala de așteptare precum și în grupul sanitar pentru a putea fi accesat inclusiv de către pacienți.
  • Aruncare ace folosite și alte obiecte ascuțite contaminate în recipiente care sunt rezistente la perforare.
  • Curățare suprafețe potențial contaminate, cum sunt  podele, pereți, paturi, echipamente cu un dezinfectant corespunzător.

Pentru curățarea suprafețelor, un produs eficient este Desogen-Dezinfectant concentrat de nivel înalt. Produsul are acțiune virucidă și bactericidă certificată, are o compoziție non-toxică și poate fi folosit inclusiv pentru decontaminarea instrumentelor și aeromicroflorei.

  • Utilizare autoclavare de rutină atunci când se sterilizează instrumente contaminate care pot tolera umezeala și căldură.
  • Plasarea materialelor murdare de sânge sau fluide corporale, ori alte deșeuri, în saci de plastic/recipiente rezistente la scurgere, etichetate corespunzător.
  • Utilizare hote de siguranță biologică în proceduri care implică producerea de aerosoli.
  • Raportarea către supervizori a tuturor incidentelor de expunere la sânge sau fluide corporale cu potențial de contaminare.

3. Expunerea la virusul hepatitei C (VHC)

Hepatita C este o inflamație a ficatului cauzată de virusul hepatitei C (VHC). Virusul poate provoca atât hepatită acută, cât și hepatită cronică, variind ca severitate de la o boală ușoară la o boală gravă, pe viață, inclusiv ciroza hepatică și cancerul. [1, 4]

Virusul hepatitei C este un virus transmis prin sânge. De aceea, este foarte important ca echipamentele medicale reutilizabile, în special seringile și acele, să fie sterilizate corespunzător. Nu există un vaccin eficient împotriva hepatitei C, așa că prevenirea depinde de reducerea riscului de expunere la virus în instituțiile medicale.

Măsurile standard de precauție includ: utilizare unei tehnici de injectare sigure; manipularea și eliminarea în siguranță a obiectelor ascuțite și a deșeurilor; efectuare teste pentru sângele donat (să nu provină de la persoane infectate cu VHB, VHC, HIV, sifilis); instruire personal sanitar.

4. Infecția cu Mycobacterium tuberculosis

Tuberculoza (TBC) este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis.TBC afectează de obicei plămânii, dar poate afecta și alte părți ale corpului, cum ar fi creierul, rinichii sau coloana vertebrală.  [5]

Factori de risc. Dintre persoanele care prezintă un risc crescut de a face tuberculoză, se numără: persoanele fumătoare; personalul care lucrează în domeniul sănătății, în special în spitalele în care se tratează tuberculoza și persoanele imunocompromise cum sunt: cele care au HIV/SIDA, diabet, boli renale severe, care fac tratamente pentru cancer cum ar fi chimioterapia, persoanele care au făcut recent transplant de organe. De asemenea, bebelușii precum și copiii mici prezintă un risc crescut deoarece sistemul lor imunitar nu este bine dezvoltat.

Transmiterea tuberculozei. Când cineva care are TBC tușește, strănută, vorbește, râde sau cântă, eliberează frecvent picături mici care conțin microbi.  Inhalarea acestor microbi poate conduce la transmiterea tuberculozei. Cu toate acestea, tuberculoza nu se transmite foarte ușor, de obicei este nevoie de mai mult timp petrecut cu persoanele infectate și se transmite de la colegi, prieteni ori membri ai familiei. Germenii de tuberculoză nu se dezvoltă pe suprafețe, astfel încât nu se pot prelua prin strângerea mâinii cu cineva infectat ori prin împărțirea mâncării.

Cu toate acestea, este esențial ca după ce se tușește ori strănută și după folosirea mâinii pentru acoperirea gurii, să se utilizeze gel dezinfectant pe bază de alcool pentru mâini.

Măsuri de prevenire. Pentru a ajuta la stoparea răspândirii tuberculozei, este recomandat să aveți în vedere următoarele aspecte:

  • Limitarea contactului cu alte persoane dacă există o infecție TBC activă.
  • Igiena respiratorie sau eticheta de tuse pentru a reduce dispersarea secrețiilor respiratorii care pot conține particule infecțioase. Se vor acoperi nasul și gura atunci când se râde, strănută ori când se tușește.
  • Purtarea unei măști chirurgicale de către persoanele care au TBC, atunci când se află în preajma altor oameni, în primele săptămâni de tratament. Personalul medical, trebuie de asemenea, să poarte mască chirugicală atunci când îngrijește pacienții.
  • Decontaminarea microaeroflorei din unitățile medicale.

Un produs eficient împotriva Mycobacterium tuberculosis este Desogen Aero TP2, acesta igienizează cu succes încăperile. Prezintă proprietăți dezinfectante cu spectru larg de acțiune biocidă. Produsul nu este toxic, nu conține aldehide, fenoli, alcooli sau clor.

5. Sănătatea și securitatea la locul muncă

Prin prisma activităților desfășurate la locul de muncă ce vizează îngrijirea pacienților bolnavi, personalul din domeniul sănătății este expus la diverși agenți patogeni.

Conform hotărârii nr.1092 publicată și în Monitorul Oficial nr.762 din 7 septembrie 2006, privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor de expunere la agenți biologici în muncă [13], sunt prevăzute următoarele aspecte:

  • Asigurarea unor condiții corespunzătoare personalului astfel încât acesta să nu fie nevoit să servească masa în zonele de lucru unde există riscul de contaminare cu agenți biologici.
  • Furnizarea personalului de echipamente de protecție corespunzătoare.
  • Punerea la dispoziție produse dezinfectante. Pentru curățarea mâinilor se poate utiliza un dezinfectant biocid pentru mâini.
  • Instruirea personalului înainte de începerea activității privind situațiile care implică contactul cu agenți biologici – riscuri și măsuri de prevenție.[10]
  • Întocmirea unui plan de prevenire și protecție bazat pe evaluarea riscurilor, pentru protejarea personalului. Menționarea tehnicilor corespunzătoare pentru decontaminarea suprafețelor și echipamentelor utilizate de personal. [10]
  • Stabilire proceduri care permit manipularea și eliminarea fără riscuri a deșeurilor contaminate.

Concluzii

Protejarea sănătății personalului care își desfășoară activitatea în cadrul unităților medicale este un aspect esențial. Acest lucru poate include: medicina muncii la locul de muncă, controale medicale preventive, evaluări periodice a stării de sănătate a personalului, instruirea angajaților, sprijin pentru personalul cu posibilități reduse.

De asemenea, este esențial ca personalul să utilizeze echipament individual de protecție și să respecte cu strictețe procedurile de prevenire a infecțiilor.

Referințe bibliografice

  1. AIDS/TB Committee of the Society of Health Care Epidemiology of America. Management of health care workers infected with hepatitis B virus, hepatitis C virus, human immunodeficiency virus or other bloodborne pathogens. Infect Control Hosp Epidemiol, 1997
  2. Bouvet E. Risk for health professionals of infection with human immunodeficiency virus. Current knowledge and developments in preventive measures. Médecine et Maladies Infectieuses, 1993
  3. CDC guidelines for infection control in hospital personnel. Am J Infect Control, 1998
  4. Updated U.S. Public Health Service guidelines for the management of occupational exposures to HBV, HCV, and HIV and recommendations for postexposure prophylaxis. MMWR Recomm Rep 2001
  5. Centers for Disease Control and Prevention https://www.cdc.gov/tb/topic/basics/tbprevention.htm (accesat 12 noiembrie 2022)
  1. Centers for Disease Control and Prevention https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/67/rr/rr6701a1.htm (accesat 12 noiembrie 2022)
  1. Guidance on the Management of AIDS/HIV Infected Health Care Workers and Patient Notification, 1998
  2. Health Canada. An integrated protocol to manage health care workers exposed to bloodborne pathogens. Can Commun Dis Rep, 1997
  3. Health Canada. Preventing the transmission of bloodborne pathogens in health care and public services. Can Commun Dis Rep, 1997
  4. Indaco Lege, https://lege5.ro/Gratuit/ha3tgobt/legea-nr-319-2006-a-securitatii-si-sanatatii-in-munca?pid=29499187&d=2022-11-11 (accesat 12 noiembrie 2022)
  5. National Library of Medicine. National Center for Biotechnology Information https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4381171/ (accesat 12 noiembrie 2022)
  6. National Library of Medicine. National Center for Biotechnology Information. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7132882/  (accesat 12 noiembrie 2022)
  7. Portal Legislativ https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/74917  (accesat 12 noiembrie 2022)
  8. Preboth M. PHS guidelines for management of occupational exposure to HBV, HCV and HIV: management of occupational blood exposures. Am Fam Physician 2001