senat.jpgProiectul noii Legi a sănătăţii va intra în dezbaterea Parlamentului în luna septembrie, după ce va sta în dezbatere publică două luni, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, care a participat la Conferinţa Asiguratorilor din România.

„Până pe 30 iulie trebuie să fie gata proiectul de lege, inclusiv asumarea politică, asumarea în Guvern. Îl punem pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi apoi două luni avem posibilitatea să dezbatem acest proiect de lege şi în septembrie să intre în Parlament. Vă rog să participaţi la dezbateri”, le-a spus ministrul Sănătăţii participanţilor la conferinţă.
Potrivit acestuia, problemele sistemului de sănătate pot fi sintetizate în trei puncte, o primă problemă fiind comună tuturor sistemelor de sănătate şi anume controlul cheltuielilor, respectiv dezechilibrul financiar.

A doua problemă vizează calitatea serviciilor medicale şi satisfacţia populaţiei, aceasta fiind, de asemenea, una comună tuturor sistemelor de sănătate, dar cu nivele de satisfacţie şi de percepţie diferite de la o ţară la alta.

A treia problemă menţionată de Vasile Cepoi, cu un grad de specificitate mai mare pentru sistemul nostru de sănătate, este accesul echitabil la servicii medicale, astfel că depinde de locul naşterii şi de localitatea unde o persoană locuieşte pentru ca aceasta să aibă şanse de viaţă mai mari sau mai mici.

„Acestea ar fi primele mari trei probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate. Dacă ne referim în special la sistemul de asigurări, acolo identificăm câteva probleme care, cred eu, ar trebui soluţionate”, a arătat ministrul Cepoi.
El a subliniat că o problemă mult discutată este monopolul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate asupra sistemului ca fiind singurul cumpărător de servicii.

„Teoretic, sunt mai mulţi cumpărători, însă, din păcate, ponderea celorlalţi cumpărători în piaţă este extrem de mică, neaducând niciun beneficiu sistemului de sănătate”, a adăugat şeful de la Sănătate.

Un alt monopol este, în opinia lui Vasile Cepoi, cel al Ministerului Finanţelor Publice asupra colectării şi alocării fondurilor.
„Eu vorbesc despre o lipsă de transparenţă a acestui proces. Am fost acuzat că am acuzat, la rândul meu, MFP că ar face deturnare de fonduri. Nu este vorba despre asta. E vorba despre faptul că nu ştim clar cât ar trebui să colectăm din cât colectăm şi, de asemenea, nu ştim cât se colectează pentru sănătate. Dacă cineva vrea să mă contrazică, trebuie să-mi explice cum se poate şti cât colectezi pentru sănătate, dacă suma pe care angajatorul o depune pentru toate obligaţiile de asigurări sociale este adunată la un loc şi pusă grămadă acolo. Când suma respectivă acoperă obligaţia de plată este simplu: se distribuie conform declaraţiei de acolo, dar, când suma este sub nivelul respectiv, care dintre fonduri se îndestulează mai întâi nu ştim. Există un monopol al MFP şi prin considerarea fondului de asigurări ca făcând parte din bugetul consolidat. Avem permanent suspiciunea că, atunci când sunt probleme, sănătatea este sacrificată înaintea altora şi îmi menţin această poziţie până când cineva îmi va demonstra că nu am dreptate şi, atunci, voi recunoaşte că am greşit”, a explicat Cepoi.

Sistemul de asigurări se confruntă cu obligativitatea asiguratorului public de a încheia contract cu toţi furnizorii de servicii medicale care îndeplinesc un minim de condiţii uşor de îndeplinit pentru toată lumea, aceasta fiind o altă problemă identificată de cei care lucrează la noua lege a sănătăţii.

„Dacă aceşti furnizori de servicii medicale ar avea o distribuţie teritorială care să asigure un acces echitabil al asiguraţilor la servicii medicale, ar fi o justificare. Din păcate, această distribuţie nu există, ci ei se concentrează în anumite zone şi concurenţa lor normală pentru a accesa cât mai mulţi bani din sistem reuşeşte să crească cererea de servicii prin supraofertă. Sigur, există şi suspiciuni că serviciile raportate ca fiind efectuate nu ar fi chiar efectuate, că există atitudini incorecte din partea asiguratorului faţă de furnizori – sunt multe lucruri de discutat aici. Ele au rezultat în urma nenumăratelor întâlniri pe care le-am avut pentru a inventaria aşteptările populaţiei de la sistemul de sănătate. Cert este că avem o problemă din acest punct de vedere”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, o soluţie ar fi selectarea anumitor furnizori de servicii medicale, pe baza unor criterii care să vizeze calitatea acestor servicii.

„Însă, dacă presupunem că avem doi furnizori de servicii medicale care au aceleaşi condiţii, doar că unul are o piaţă şi unul nu, există riscul ca furnizorul care a intrat mai nou pe piaţă, care are toate condiţiile să-şi creeze piaţă printr-o relaţie incorectă, neconcurenţială cu asiguratorul, excluzându-l pe cel care are piaţă din relaţia contractuală, şi atunci să se schimbe în mod artificial relaţiile concurenţiale din piaţă? Există. Atunci, trebuie avute în vedere aceste aspecte. Sigur, o soluţie ar fi licitaţia şi ar fi preţul serviciilor medicale, dar apare altă problemă: distribuţia teritorială a acestor furnizori. Riscăm să concentrăm furnizorii doar într-o anumită zonă şi atunci accesul la servicii medicale să fie foarte dificil”, a detaliat Vasile Cepoi.
O a patra problemă a sistemului de asigurări ar fi blocarea dezvoltării sistemului asigurări voluntare prin două mecanisme ”grosiere”: un pachet de servicii medicale de bază atotcuprinzător pe care este greu să-l reducem „pentru că este uşor de dat şi greu de luat”, iar al doilea este deductibilitatea fiscală limitativă, care nu stimulează asigurările voluntare.

„În schimb, avem deductibilitate fiscală nelimitată pentru medicina muncii, ceea ce a determinat dezvoltarea unui sistem de pseudo-asigurări care nu ar fi fost rău că s-a dezvoltat dacă nu am fi identificat un proces de suveică, adică un consum de resurse nejustificat de nevoia de servicii medicale şi justificat doar de nevoia de a atrage venituri”, a încheiat ministrul Vasile Cepoi. AGERPRES