Diagnosticul molecular, testările genetice, imunoterapia, terapiile ţintite, individualizate pe baza profilului genetic al tumorii, sunt noile „arme” în lupta împotriva cancerului, care pot face diferenţa între viaţă şi moarte, afirmă specialiştii participanţi la conferinţa „Inovaţie pentru viaţă”, desfăşurată în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi.
„Progresele realizate în ultimii ani în oncologie înseamnă noi premise în abordarea luptei împotriva acestei maladii, noile instrumente, atât din perspectiva diagnosticului, cât şi din punct de vedere terapeutic, oferind rezultate superioare în îngrijirea pacienţilor. Raportat la România, pentru creşterea calitativă a actului medical şi, implicit, pentru îmbunătăţirea îngrijirii pacienţilor cu cancer, este nevoie şi de crearea unor echipe de îngrijire şi de cercetare, sub coordonarea unor experţi, în vederea abordării integrate a afecţiunilor oncologice. Susţinerea inovaţiei în acest domeniu presupune practic susţinerea activităţii de cercetare, care este motorul dezvoltării„, a declarat dr. Alexandru Grigorescu, cercetător ştiinţific gradul I, doctor abilitat, medic primar Oncologie Medicală, preşedinte executiv Societatea Naţională de Oncologie Medicală din România.
Potrivit sursei citate, progresele din domeniul oncologiei au o contribuţie importantă şi din punct de vedere al diagnosticării precoce, prin prisma identificării unor mutaţii genetice specifice. „Identificarea mutaţiei genelor BRCA1 şi BRCA2 a fost iniţial considerată ca un factor care relevă creşterea riscului de apariţie a cancerului de sân şi a cancerului ovarian.4 Ulterior s-a dezvoltat o clasă terapeutică dedicată – inhibitorii PARP (inhibitor al enzimelor poly (ADP-riboză) de tip polimerază), care se adresează specific acestui subtip de paciente cu mutaţie BRCA1 sau BRCA2. Astfel, BRCA1 sau 2 este considerat un factor prognostic în ceea ce priveşte evoluţia cancerului şi în aceeaşi măsură este un factor predictiv al răspunsului la terapiile ţintite”, afirmă acelaşi comunicat.
Totodată, capacitatea de a caracteriza din punct de vedere molecular cât mai precis pacienţii care au diferite tipuri de cancer pulmonar, pe baza mutaţiilor genetice (EGFR, ALK, KRAS, mutual exclusive), şi de a anticipa răspunsul lor la terapii specifice, oferă o abordare mai sigură şi mai eficientă în tratamentul cancerului pulmonar. „Astfel, este posibilă, pe de-o parte, abordarea terapeutică în fazele incipiente ale afecţiunilor, cu rezultate foarte bune din punct de vedere al ratei de supravieţuire, iar pe de altă parte, se poate stabili un algoritm de tratament diferenţiat în funcţie de tipul tumorii”, mai afirmă specialiştii. AGERPRES
