Prof. Dr. Elena Danteș, șef secție la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, a explicat într-un interviu acordat platformei Pneumologia.ro, cum a fost afectată specialitatea de pneumologie în ultima perioadă și implicațiile pandemiei COVID-19 asupra pacienților cu boli pulmonare cronice: ”Pandemia COVID-19 a deturnat specialitatea de Pneumologie de pe făgașul ei normal. Ca pneumologi, ne-am dat seama că, într-un timp extrem de scurt, suntem nevoiți să ne adaptăm și să facem față unei situații epidemiologice extrem de provocatoare.”

”Începuturile au fost îngrozitor de grele. Virus nou, boală nouă, terapii incerte, ghiduri schimbate la un interval scurt, întrebări multe, răspunsuri parțiale….Circuite noi în spitale vechi, echipamente noi, personal sub stres, presiunea pacienților și a familiilor, presiune mass-media, neîncredere, deznădejde….uneori și mici bucurii după mulțumirile pacienților salvați!”, descrie dr. Elena Danteș.

Medicul pneumolog amintește despre momentul în care a apărut vaccinul anti-COVID-19: ”Apoi vaccinare, ce bucurie! Dar nu a fost cum ne-am fi așteptat! Fake-news-urile din social media, curentul anti-vaccinare și-a pus greu amprenta pe supraviețuirea cazurilor confirmate COVID-19, în special cu varianta Delta a virusului SARS CoV2.”

Toate acestea au prezentat repercusiuni, iar atunci când a fost reluată activitatea ca spital non-COVID, medicii descopereau un nou impact al pandemiei: ”În perioadele în care am reluat activitatea ca spital non-COVID, ne-a frapat impactul lipsei de acces al populației la serviciile medicale, prin gravitatea formelor de boală ale pacienților la prima prezentare la specialist.”

Efectele pandemiei asupra pacienților pulmonari cronici

Efectele pandemiei au fost resimțite în mod intens: ”Formele avansate de cancer pulmonar, formele extinse poli și giganto-cavitare de tuberculoză, supurații, empieme cu evoluție trenantă sub drenaj simplu, procentul ridicat al suprainfecțiilor cu Clostridium difficile au dominat morbiditatea spitalicească și au condus la creșterea mortalității prin boli pulmonare. De la începutul pandemiei, bolnavii pulmonari cronici au pendulat între frica de a se prezenta pentru evaluare într-un serviciu medical de specialitate sau lipsa locurilor disponibile în spital pentru aceștia sau pentru cei cu patologie pulmonara acută non-COVID.”

De asemenea, Prof. dr. Elena Danteș subliniază faptul că, această categorie de pacienți a fost foarte încercată în timpul pandemiei:”Realistic vorbind, bolnavii cu boli pulmonare cronice au primit puțină atenție de la debutul pandemiei. Sunt convinsă că mulți nu sunt diagnosticați, mulți sunt agravați, mulți așteaptă să redevenim la normal ca să ii monitorizăm ca pe vremuri, conform protocoalelor de diagnostic și tratament!”.

Între valurile de COVID-19, adresabilitatea pacienților cu BPOC sau astm a fost mică

”Desigur, am luat în calcul și scăderea numărului exacerbărilor (în peste 70-80% din cazuri factorul trigger fiind cel infecțios-viral) ca urmare a purtării măștii sau a limitării interacțiunii fizice. Decizia de prelungire a valabilității scrisorilor medicale eliberate de specialiști și acordarea dreptului medicilor de familie de a prescrie medicație inhalatorie, conform documentelor eliberate înainte de pandemie, a făcut posibilă menținerea schemelor terapeutice la pacienții obstructivi cronici”, completează medicul specialist.

Întrebată ce anume împiedică depistarea pacienților cu boli pulmonare cronice și instituirea terapiei în stadiile cele mai precoce, medicul pneumolog a explicat: ”Măsurile de prevenirea a răspândirii virusului SARS CoV2 au impus limitarea drastică a investigațiilor care presupun aerosolizarea particulelor infectante. Spirometria, care reprezintă metoda de elecție pentru susținerea diagnosticului bolilor obstructive cronice, a fost temporizată, chiar și pentru cazurile la care simptomatologia era înalt sugestivă. Investigația imagistică a dominat algoritmul diagnostic al bolilor pulmonare cronice, dar aceasta nu a avut valoare decât de excludere a altor patologii și nu de confirmare a bolilor obstructive. Mai mult decât atât, stadiile incipiente ale BPOC prezintă simptome ignorate de pacient. În lipsa confirmării diagnosticului pozitiv, terapia inhalatorie bronhodilatatorie și antiinflamatorie este amânată.”

Monitorizarea pacienților cu afecțiuni pulmonare cronice

”Monitorizarea presupune o anumită rigurozitate în aplicarea tuturor etapelor necesare aprecierii corecte a controlului bolii. Acest lucru vizează interacțiunea directă cu pacienții, periodică sau cu ocazia exacerbărilor. Presiunea mare asupra serviciilor de pneumologie exercitată de pacienții cu patologie COVID-19 sau post-COVID a limitat major această interacțiune. Interviul și anamneza pacienților cronici a fost de multe ori minimală, fără aplicare de chestionare, fără evaluări ale aderenței la medicație, ale corectitudinii tehnicii inhalatorii, fără explorare funcțională sau identificare de biomarkeri (NO expirat, etc).”

Dr. Elena Danteș identifică o schimbare de comportament a pacienților: ”Chiar și acum, în condițiile deschiderii parțiale a secțiilor de pneumologie pentru patologie non-COVID-19, aș putea spune că există o schimbare de comportament a pacienților cu boli cronice, în sensul de a minimaliza importanța evaluării clinice și funcționale și a maximiza importanța documentelor medicale obligatorii pentru eliberare de medicație compensată sau dispozitive medicale. Această obișnuintă pentru consultații online s-ar putea să afecteze pe viitor monitorizarea acestor pacienți, cu impact asupra evoluției, prognosticului și mortalității secundare acestor afecțiuni cronice pulmonare.”

Îmbunătățirea accesului la testele și investigațiile pentru evaluarea funcției pulmonare

Prof. dr. Elena Danteș consideră că îmbunătățirea poate fi realizată prin anumite schimbări organizatorice: ”Consider ca o anumită flexibilitate și rapiditate, a DSP-urilor județene, în schimbarea structurilor organizatorice de la nivelul spitalelor de pneumologie, în funcție de evoluția pandemiei este absolut necesară. Blocarea inutilă de paturi, în așteptare de pacienți COVID-19, limitează accesul pacienților cu patologie non COVID pentru investigații și tratament. Capacitatea instituțiilor medicale de a se plia rapid pe necesitățile populației la serviciile medicale, identificarea de circuite separate, utilizare de aparatură cu consumabile de unică folosință (ex. spirometru cu piesa bucală cu turbină de unică folosință) ar putea crește accesibilitatea pacienților noștri pentru evaluarea stării de sănătate a acestora și creșterea calității vieții.”

Interacțiunea medic-pacient trebuie adaptată conform noii realități

”Educația pacienților, mesajele clare ale specialiștilor, comunicare și colaborarea dintre medic și pacient, într-un cuvânt politicile de sănătate trebuiesc adaptate acestor vremuri tulburi pe care le trăim. Un singur lucru rămâne cert, pentru noi, pneumologii, asigurarea celei mai bune calități a vieții pacienților noștri reprezintă obiectivul central, fie că sunt bolnavi cronici, fie că sunt cu patologie COVID”, concluzionează Prof. dr. Elena Danteș.