„Lupta împotriva rezistenței la antibiotice este un efort colectiv care implică atât pacienții, cât și medicii, guvernele și comunitatea medicală în ansamblu”, susține  Prof. Univ. Dr. Codruța Nemet, medic primar epidemiolog – ONCOCARD MEDLIFE Brașov, cadru didactic asociat, conducător de doctorat la Școala Doctorală Interdisciplinară a Universității Transilvania din Brașov, în cadrul interviului acordat pentru platforma AntibioticeleMileniuluiTrei.ro.

1 din 10 europeni ia antibiotice fără prescripție medicală

Eurobarometrul special din 2022 privind RAM relevă faptul că în UE se înregistrează în continuare un deficit de cunoștințe în materie de antibiotice, doar jumătate dintre persoanele chestionate având cunoștință de faptul că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor, aproape unul din zece cetățeni ia antibiotice fără prescripție medicală.

„Pacienții pot avea un rol crucial în combaterea antibiorezistenței prin comportamente responsabile legate de utilizarea antibioticelor, comunicarea eficientă cu medicii și farmaciștii, promovarea igienei personale și a măsurilor de prevenire a infecțiilor”, explică medicul.

Se are în vedere:

  • Respectarea prescripțiilor medicale în sensul că pacienții trebuie să ia medicamentele exact așa cum le-au fost prescrise de către medic, în dozele și timpul specificate. De multe ori, pacienții încetează să mai ia antibioticele atunci când se simt mai bine, ceea ce poate duce la supraviețuirea bacteriilor rezistente. Unii pacienți pot solicita inutil antibiotice de la medici pentru infecții virale, cum ar fi rinovirozele sau gripa.
  • Evitarea auto-medicației cu antibiotice – poate duce la utilizarea inadecvată a acestor medicamente și la dezvoltarea rezistenței bacteriilor.
  • Informarea și educarea este absolut necesară pacienții putând să se informeze cu privire la riscurile antibiorezistenței și să înțeleagă importanța utilizării responsabile a antibioticelor cu ajutorul medicilor și farmaciștilor care pot oferi explicații detaliate despre tratamentul prescris.
  • Comunicarea cu profesioniștii din sănătate este la fel de importantă – pacienții ar trebui să discute deschis cu medicii despre istoricul lor medical și utilizarea anterioară a antibioticelor. Acest lucru poate ajuta la evitarea prescrierii antibioticelor la pacienții care au dezvoltat deja rezistență la anumite tipuri de antibiotice.
  • Igiena bună, precum: spălarea regulată a mâinilor cu săpun și apă, dezinfecția igienică cu dezinfectante pe bază de alcool poate ajuta la prevenirea răspândirii infecțiilor și, implicit, la reducerea necesității utilizării de antibiotice.
  • Respectarea măsurilor de control a infecției în cazul în care pacienții sunt internați într-o unitate sanitară este esențială pentru a preveni răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice în mediul de spital.
  • Promovarea vaccinării cu scopul de preveni anumite infecții care ar necesita ulterior tratament cu antibiotice. Pacienții își pot consulta medicii despre vaccinurile recomandate, asigurându-se că sunt la zi cu imunizările.
  • Susținerea cercetării în domeniul antibiorezistenței prin participarea pacienților la studii clinice sau prin donarea de mostre pentru cercetare, dacă este necesar și sunt solicitați.
  • Advocacy și conștientizare publică – pacienții pot fi deosebit de vocali în lupta împotriva antibiorezistenței, susținând organizațiile și campaniile de conștientizare și să încurajeze măsurile legislative pentru a controla utilizarea antibioticelor.

„Urmărirea consumului de antibiotice are multiple avantaje și joacă un rol crucial în gestionarea rezistenței antimicrobiene.”

Prof. Dr. Codruța Nemet a prezentat avantajele urmăriri consumului de antibiotice, astfel:

  1. Identificarea tendințelor de utilizare: Prin urmărirea consumului de antibiotice, autoritățile de sănătate pot identifica tendințe în utilizarea acestor medicamente la nivel regional, național sau internațional. Aceasta include informații despre tipurile de antibiotice prescrise, frecvența prescrierii lor și zonele geografice în care se utilizează cel mai mult.
  2. Detectarea problemelor de utilizare inadecvată, cum ar fi prescrierea excesivă de antibiotice pentru infecții virale sau utilizarea lor în agricultură pentru promovarea creșterii animalelor. Informațiile pot contribui la identificarea problemelor și la implementarea de măsuri corective.
  3. Evaluarea impactului politicilor și a ghidurilor de utilizare rațională a antibioticelor pot fi evaluate în funcție de datele privind consumul acestora ceea ce ar permite autorităților de sănătate să evalueze eficacitatea acestora și să ajusteze strategiile în consecință.
  4. Avertizarea timpurie cu privire la amenințările de sănătate publică, precum creșterea rezistenței la antibiotice într-o anumită zonă sau la un anumit tip de antibiotice, permițând intervenții rapide pentru a preveni răspândirea acestor tulpini rezistente.

 

Cum se poate îmbunătăți supravegherea consumului de antibiotice?

Modalitățile de îmbunătățire a procesului de supraveghere a consumul de antibiotice, conform prof. Nemet, includ:

  1. Colectarea și raportarea datelor în mod regulat într un ritm prestabilit de autoritățile de sănătate publică de la furnizorii de servicii medicale și farmacii.
  2. Standardizarea colectării și raportării datelor pentru a facilita compararea eficientă a utilizării antibioticelor la nivel local, regional sau global.
  3. Educația și formarea personalului medical și a farmaciștilor implicați în urmărirea consumului de antibiotice și a utilizării raționale a acestora.
  4. Utilizarea tehnologiilor informaționale pot facilita colectarea și analiza datelor cu privire la consumul de antibiotice, făcând procesul mai eficient.
  5. Colaborarea internațională privind supravegherea consumului de antibiotice trebuie să fie o inițiativă globală, cu schimburi de date și informații între țări pentru a combate rezistența antimicrobiană la nivel mondial.

 

Despre era post-antibiotică

„Opinia experților privind intrarea sau nu în era post-antibiotică poate varia, dar este important să înțelegem contextul și argumentele din spatele acestei afirmații. Termenul »era post-antibiotică« se referă la o ipoteză în care antibioticele devin tot mai ineficiente în tratarea infecțiilor bacteriene, deoarece rezistența la antibiotice continuă să crească, iar dezvoltarea de noi antibiotice eficace este într-un declin semnificativ.”

În încheierea interviului, Prof. Univ. Dr. Codruța Nemet a enumerat argumentele în favoarea ipotezei că am intrat deja în era post-antibiotică:

  • creșterea semnificativă a ratei rezistenței la antibiotice în ultimii ani prin adaptarea rapidă a bacteriilor după expunerea la antibiotice și dezvoltarea unor mecanisme proprii pentru a supraviețui tratamentului.
  • lipsa dezvoltării de noi antibiotice în ultimele decenii se datorează în mare parte costurilor mari și a complexității cercetării în acest domeniu.
  • creșterea frecvenței infecțiilor rezistente la antibiotice, care devin tot mai comune duce la creșterea indicatorilor de morbiditate și mortalitate.
  • utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor de către medici sau pacienți, cum ar fi prescrierea lor pentru infecții virale sau utilizarea lor în creștere în industria alimentara și în sectorul veterinar.
  • impactul rezistenței la antibiotice asupra medicinei moderne nu afectează doar tratamentul infecțiilor, ci și alte proceduri medicale, cum ar fi operațiile chirurgicale, transplanturile de organe și tratamentul cancerului. În condițiile în care antibioticele nu mai funcționează eficient, riscurile pentru pacienți devin semnificativ mai mari.
  • necesitatea inițierii unor acțiunii imediate prin dezvoltarea la nivel global a unor strategii de gestionare a rezistenței la antibiotice, încurajând utilizarea rațională a antibioticelor, promovând cercetarea pentru noi tratamente și încurajând dezvoltarea de vaccinuri preventive.

***

Antibioticele Mileniului III este un Program de comunicare profesională și responsabilitate socială, inițiat și susținut de Compania Antibiotice. În cadrul acestuia sunt abordate teme legate de utilizarea judicioasă a antibioticelor.

Obiectivul programului este de informare pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și înțelegere a rezistenței antimicrobiene și pentru a încuraja cele mai bune practici legate de utilizarea cu responsabilitate a antibioticelor, astfel încât acestea să-și păstreze eficacitatea și în viitor.

Programul are o pagină web, www.AntibioticeleMileniuluiTrei.ro, și un raport special cu cele mai importante noutăți și studii pe aceaste temă, transmis bilunar abonaților la platformă. Pentru a vă abona la raportul special, accesați formularul, AICI!