Prof. Dr. Florin Mihălțan, Președinte, Secțiune Somnologie, Societatea Română de Pneumologie: Noul coronavirus ascunde foarte multe necunoscute

”Un virus care ascunde foarte multe necunoscute, care a surprins lumea medicală, prin gradul de infecțiozitate, prin mecanismele de infectare, prin mutații, prin lipsa unei imunități de lungă durată, pe care ar fi putut să o inducă post-infectare. Vine cu complicații multiple respiratorii, deoarece atrage grefe bacteriene și pentru că alege din mulțime bolnavi cu alte comorbidități, precum hipertensiunea, diabetul și obezitatea.” Este descrierea pe care Prof. Dr. Florin Mihălțan, Președinte, Secțiune Somnologie, Societatea Română de Pneumologie, a făcut-o noului coronavirus, într-un interviu pentru portalul MedicalManager.ro.

”Surprinzător, boli ca BPOC, astm bronșic nu sunt, aparent, între primele afecțiuni predispozante. Se vorbește de o protecție realizată prin terapiile de siaj (corticoizi inhalatori, terapii biologice), existente deja ca indicații curente pentru astfel de boli cronice, care sunt calate, ca să prevină exacerbările acestora. În schimb, se discută de predispoziții de infectare la cei cu sindroame de apnee în somn sau cu fibroze interstițiale difuze”, a mai explicat specialistul.

Acces dificil la serviciile de sănătate și temerile bolnavilor

În ceea ce privește abordarea bolilor pulmonare, în contextul pandemiei de COVID-19, Prof. Dr. Florin Mihălțan a arătat că există probleme legate de accesul la servicii și temerile bolnavilor de a veni la un spital care are secție COVID: ”Ei vin în momente de acutizare, puțini folosesc online-ul și, practic, veriga specialist – pacient înregistrează o serie de disfuncționalități majore, unde nici medicul de familie, ca verigă intermediară, nu reușește să facă față. Concret, avem foarte multe cancere pulmonare în stadii avansate, temporizate la domiciliu, multe infecții complicate cu empieme, pleurezii, pneumonii. Pe zona de complicații post-COVID, aici este o problemă și mai mare, deoarece se vorbește foarte puțin de acest gen de suferință, apărută după vindecarea aparentă de momentul acut al infecției.”

Coronaviroza a deconspirat problemele reale ale pneumologiei românești

Concluzia: ”Este nevoie de reabilitare. Servicii care să poată face aceste lucru sunt puține și medicii pneumologi sunt major implicați în asistența celor infectați, ceea ce atrage o diminuare a posibilității de asistare a acestor complicații post-COVID. Citeam o declarație a președintelui Colegiului Național al Medicilor, legată de numărul de pneumologi (983 la număr) și de necesarul de a crește acest număr cu 50%. Acum, această coronaviroză a deconspirat problemele reale ale pneumologiei românești: număr insuficient de specialiști, număr mic de experți în reabilitare, număr mic specialiști în somnologie (bolnavii fac presiuni și pe această arie), o uzură care rărește rândurile noastre și puține paturi pentru această arie de specializare, dar și pentru București. E dureros să aștepți o pandemie, ca să reverifici ceea ce eu de ani de zile am spus: numărul bolnavilor cu astfel de boli respiratorii a crescut vizibil, în ultimii zece ani, și nu s-a pus nicio cărămidă pentru un nou spital de pneumologie. În schimb, progresiv, s-au diminuat unitățile care pot să acorde acest tip de asistență.”

Acestor probleme li se adaugă și mutațiile care au făcut virusul și mai periculos: ”Da, se pare că, în noianul de “fake news”-uri, există mutații care fac diferența între valul unu și doi al pandemiei. Poate fi o explicație a reinfecțiilor, încă puține la număr, dar și a regionalismului geografic al unor expresii pandemice.”

Fără renovări sau oferte de noi spitale

Pandemia Covid-19 nu e singura dificilă, din cariera unui medic: ”Sigur că au fost mai multe perioade. Este greu de ales între ele. În primul rând, există o trăire dificilă zilnică a pneumologului român, pe care o resimt și eu, de câte ori mă duc la spital. De aproape 40 de ani, de când am făcut acest pas în specialitate, am constatat că pneumologia română este și a rămas o rudă săracă, între specialitățile de la noi. Când spun acest lucru mă gândesc nu la modul în care  se încearcă să se refuze repetitiv termenul de pneumologie, acreditându-se în continuare cel de pneumoftiziologie (de teamă că un pneumolog nu va mai trata tuberculoza) și privesc mai mult spre destinul unităților medicale, care fac doar pneumologie. O bună parte din sanatoriile de tuberculoză au fost dezafectate și lăsate în ruină (fără ca cineva să le reprofileze în domenii precum reabilitare sau paliație); inclusiv institutul a pierdut 140 de paturi, în plină epidemie, într-un moment când se vede clar că este nevoie de aceste paturi. Sigur, clădirile sunt vechi, dar renovarea lor sau oferte de noi spitale în această perioadă nu au existat.”

Uzura medicilor, lipsa de personal și a paturilor

”Pandemia de COVID-19 reprezintă o provocare și, brusc, autoritățile și-au adus aminte că, alături de infecționiști, pneumologii sunt cei care trebuie să se implice. Greutatea de aici însă a început, pentru că s-au produs două fenomene interesante, asupra cărora ar trebui să se aplece guvernanții: pe de o parte, toți colegii au fost angrenați în această asistență de uzură maximă, cu drame individuale familiale, generate de infectarea lor și cu o epuizare pe care o văd la toți colaboratorii, iar, pe de altă parte, lipsa de personal, ca și lipsa paturilor pentru bolile respiratorii cronice, s-au cumulat cu anxietatea și panica indusă în populație, fapt care a  adus, pe de o parte, o depistare tardivă a unor boli grave, precum cancerul, sau internări cu mari întârzieri ale unor afecțiuni decompensate, precum BPOC sau astm bronșic. Păcatele acestui coronavirus sunt multiple, dar, dacă vorbim de perioada grea generată pentru mine și pentru pneumologii români, aceasta este indusă de lipsa de medici, de lipsa acută de paturi și de marginalizarea în continuare a unei specialități, în condițiile în care pe mapamond, în primele zece boli ca prevalență, sunt cel puțin patru de cauze respiratorii”, a mai spus Prof. Dr. Mihălțan.

Pericolele care pun plămânul la încercare

Nu puține sunt obstacolele cărora trebuie să le facă față plămânul, în opinia specialistului: ”Este singurul organ care vine în contact direct cu aerul ambiant. Este un element pe care l-am învățat încă din stagiile de student. Sigur că,  de-a lungul secolelor, și-a pregătit un întreg armament și strategie de apărare, cu o linie întâi și a doua  de tranșee și cu bariere pe care le pune în fața agresiunii virusurilor și bacteriilor. Pe de altă parte, virușii au învățat să se adapteze și să evite aceste linii de apărare, suferind mutații genetice, sursele adesea vin din zone, arealuri geografice surprinzătoare, de la animale și apoi transmiterea intercomunitară este facilă. Exemple de-a lungul istoriei omenirii sunt multiple care demonstrează această sensibilitate a plămânilor și surpriza și coșmarul indus de pandemii sau epidemii repetitive. Cel mai bun exemplu rămâne gripa sezonieră, dar să nu uităm că avem exemple nenumărate.”

Cea mai recentă provocare pentru plămân este, în opinia Prof. Dr. Mihălțan, infecția cu COVID-19, care ”a adus o bulversare a sistemelor sanitare pe mapamond, o anxietate pe plan mondial, legată de un virus care are multe fațete și o schimbare a comportamentului social”.

”Bolile pulmonare generate de viruși sunt multiple, de la infecții banale, expresii asimptomatice sau oligosimptomatice, până la dezastre imunologice individuale, care creează insuficiențe respiratorii acute. Coloratura respiratorie poate fi de la o bronșită acută la o pneumonie, bronhopneumonie, dar și complicații ulterioare, prin grefe infecțioase bacteriene cu abcedări, empieme, pleurezii, etc.”, a mai spus reputatul medic.

Update-uri pe bolile respiratorii prevalente

Chestionat în legătură cu cea de-a noua ediție a Conferinței „Managementul Bolilor Pulmonare – Provocări și perspective în Managementul Bolilor Pulmonare în contextul pandemiei de COVID-19”, organizată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), Prof. Dr. Mihălțan a arătat că evenimentul ”a fost printre primele manifestări online, care au stimulat apetitul pentru menținerea tradiției simpozioanelor, webinariilor organizate de SRP; o organizare ireproșabilă, o audiență pe măsură și o partajare între temele de actualitate legate de COVID-19 și altele cu update-uri pe bolile respiratorii prevalente au contribuit la succesul acestei manifestări”.

Printre obiectivele viitoare: relansarea specialității

Întrebat despre obiectivele viitoare, specialistul a arătat că ”Societatea Română de Pneumologie a menținut, în această perioadă grea,  steagul sus, cu variate oferte pe webinarii, întâlniri pe grupuri de lucru, conferințe ale secțiunilor și urmează și congresul național, care va marca o nouă actualizare pe diverse teme de o mare diversitate în pneumologie. Pneumologii se pregătesc să susțină și activitățile de control al pandemiei și, pentru implicarea lor, aș dori să le mulțumesc. Sunt printre eroii corpului medical care au pus umărul și au suferit alături de românii infectați și internați în multiplele servicii din toată țara. Pe viitor, obiectivele mele sunt ca și ale colegilor mei: relansarea specialității și recunoașterea ei ca fiind una dintre cele care sunt absolut necesare României, precum aerul pe care-l respirăm”.