Boala cronică de rinichi (BCR) nu dispare, este „ucigaşul silenţios”, iar odată declanşată, nu se vindecă şi este cel mai important factor de risc cardiovascular, a declarat vicepreşedintele Societăţii Române de Nefrologie, prof. dr. Adalbert Schiller, medic primar nefrolog la Spitalul Judeţean Timişoara. El a participat la masa rotundă cu tema „Legături primejdioase. Boala cronică de rinichi nu vine singură. Trebuie să acţionăm împreună”.

Specialistul a subliniat că în România există mentalitatea că „dacă nu doare, nu e boală”, iar semnele pe care le transmite BCR sunt nespecifice în primele stadii ale bolii, asociate de obicei altor afecţiuni, cum ar fi cele cardiovasculare. Participanţii la eveniment au subliniat importanţa medicului de familie şi depistarea precoce a bolii, pentru a încetini evoluţia.

„Semnele clinice pe care le avem pentru a evidenţia BCR sunt foarte nespecifice şi foarte silenţioase. De regulă, în primele două stadii ale BCR, cu excepţia leziunilor renale directe, cum sunt nefritele, nu sunt semne clinice. Bolnavul poate prezenta hipertensiune arterială (HTA), dar peste 45% din populaţia generală prezintă HTA. Poate prezenta edeme, dar acestea sunt frecvente şi în alte boli şi se adresează cardiologului. (…). Poate avea spasme şi crampe, greaţă şi vărsături (care sunt puse în legătură cu efortul depus sau cu un regim nesănătos, n.r.). Toate acestea sunt semne foarte nespecifice, apar în BCR şi se poate confunda cu alte boli. În România, dacă nu doare, nu e boală. Boala cronică de rinichi nu dispare, este ucigaşul silenţios”, a detaliat prof. dr. Adalbert Schiller.

El a subliniat că BCR, odată declanşată, nu se vindecă, fiind cel mai important factor de risc cardiovascular, chiar mai periculos decât colesterolul „rău”, amplifică apariţia bolii cardiovasculare, diabetul zaharat, astfel că în faza de dializă ajung foarte puţine persoane, sunt aşa-zişii „fericiţii supravieţuitori” ai bolii.

„Noi încercăm să scădem panta degradării funcţiei renale, pentru a-i face pe oameni să trăiască cât mai mult. (…). În România, între 8% şi 10% din populaţie prezintă BCR dincolo de stadiul III; nu avem date despre primele două stadii. Orice procedeu prin care scădem numărul celor care dezvoltă BCR este rentabil comparativ cu mortalitatea şi procedurile de epurare extra-renală sau transplant”, a evidenţiat dr. Adalbert Schiller. Specialistul nefrolog a mai punctat că bolnavii de BCR nu mor de această boală, ci de complicaţii colaterale, cardiovasculare.

Vicepreşedintele Societăţii Române de Cardiologie, prof. dr. Dan Gaiţă, medic primar cardiolog la Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, a menţionat că mortalitatea cardiovasculară rămâne la peste 50% din totalul deceselor din România, chiar şi în perioada pandemiei. El a punctat că aproape 80% din patologia cardiovasculară reprezintă ateroscleroză cu complicaţiile cunoscute datorate îngustării calibrului vascular (ischemia), degradarea arterelor fiind un proces care ne însoţeşte pe parcursul întregii vieţi şi debutează precoce, chiar dacă nu dă simptome.

„Nu mai este o noutate să avem, în Timişoara şi în zona pe care o deservim, cam o dată la două zile un infarct de miocard sau accidente vasculare la vârste de sub 40 de ani. Aceasta, din cauza expunerii la factorii de risc, precum BCR şi diabetul zaharat care reprezintă factori propice care agravează şi accelerează ateroscleroza. La cardiologi ajung pacienţi care au dureri din cauza anginei pectorale, infarct de miocard nu pot respira, dar marea parte dintre aceştia au deja un istoric, o BCR sau un diabet zaharat. Două treimi din cei care au boală coronariană complicată, infarct, accidente vasculare, au deja dereglări ale metabolismului şi boală cronică de rinichi”, a spus dr. Dan Gaiţă.

El a subliniat că medicina de familie este prima redută de apărare a pacienţilor, că diagnosticarea precoce este foarte importantă pentru începerea tratamentului, întrucât există clase de medicamente cu multe rezultate foarte bune.

Medicul primar de familie Mihai Iacob a vorbit despre importanţa colaborării interdisciplinare, diagnosticarea precoce, informarea pacientului despre importanţa luării unor măsuri de profilaxie primară, renunţarea la fumat, la agenţi nefro-toxici, modificări în stilul de viaţă. „Noi putem interveni în diagnosticul şi tratamentul precoce al acestor pacienţi, al celor cu diabet zaharat, cardiovasculari, cu HTA, cu boli renale. (…). Intervenţia precoce poate încetini evoluţia BCR şi reduce complicaţiile cardiovasculare”, a menţionat dr. Mihai Iacob. AGERPRES