Primarii localităţilor din judeţul Bistriţa-Năsăud pe raza cărora funcţionează unităţi spitaliceşti, ce vor trece de la 1 iulie în administrare locală, sunt îngrijoraţi de datoriile acumulate de aceste instituţii, dar şi de modul în care bugetele locale vor putea susţine cheltuielile de întreţinere şi de investiţii ale spitalelor.
Prefectul de Bistriţa-Năsăud, Cristian Florian, a avut miercuri o şedinţă de lucru pe tema trecerii spitalelor din administrarea Ministerului Sănătăţii în cea a consiliilor judeţene şi a consiliilor
locale, la care au participat conducerea Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate, a Autorităţii de Sănătate Publică (ASP), a spitalelor din judeţ, primari şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean.
Primul care a ridicat problema datoriilor acumulate de spitale a fost primarul oraşului Năsăud, Dumitru Mureşan. „Restanţele spitalului din Năsăud, la 31 martie, au fost sub un miliard (de lei vechi – n.r.), iar la 30 iunie estimările sunt de peste 3 miliarde. Eu cu toată stima vă spun, dacă nu se clarifică problema datoriilor la 30 iunie, să fie zero, noi nu ne putem asuma, mai ales în condiţiile de astăzi, preluarea spitalului”, a avertizat Mureşan. Probleme deosebite sunt şi în privinţa preventoriului TBC pentru copii din Iliuşua, comuna Uriu, unde primăria nu are fonduri pentru a suporta cheltuielile de întreţinere ale acestei unităţi spitaliceşti.
„Analizând bugetul de cheltuieli de până acum, constat că aproape 90% din banii pe care i-au avut prin contractul cu Casa de Asigurări i-au folosit ca şi cheltuieli de personal. Mă întreb cum şi prin ce miracol pot să funcţioneze la un buget de 8 miliarde şi pot întreţine copiii cu mai puţin de un miliard. Având în vedere că de la 1 ianuarie numai 70% din cheltuielile de personal mai sunt suportate de Casă, mie mi-ar reveni 2 miliarde lei din aceste cheltuieli. E imposibil să suporte acest lucru consiliul local, mai cu seamă că pe lângă cheltuielile de personal sunt cheltuielile efective, de întreţinere”, a declarat primarul comunei Uriu, Petru Şerban.
Primarul din Uriu spune că a făcut memorii atât către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, cât şi către Ministerul Sănătăţii, pentru ca unitatea să aibă alt regim de administrare, având în vedere că este de interes regional, însă nu a primit niciun răspuns. Probleme sunt şi la Centrul de sănătate din comuna Teaca, unde directorul financiar Iuliu Chiuzan susţine că personalul este la limită, iar, prin reducerea numărului de paturi de la 30 la 12, sunt „condamnaţi la autodesfiinţare”. În ceea ce priveşte Spitalul Judeţean de Urgenţă din Bistriţa, managerul Mircea Gelu Buta spune că singura problemă ar fi pierderea veniturilor realizate de către Serviciul de medicină legală, care, intrând de la 1 iulie în subordinea Institutului de Medicină Legală de la Cluj, nu va mai vira aceste sume către bugetul spitalului judeţean.
Potrivit ASP Bistriţa-Năsăud, la data de 31 martie, trei din cele cinci unităţi spitaliceşti înregistrau datorii de peste 1,53 milioane lei. Astfel, spitalul de urgenţă din Bistriţa avea datorii de circa 1,425 milioane lei, din care peste 610.000 lei numai către furnizorii de medicamente, spitalul din Năsăud avea datorii de 82.135 lei, iar preventoriul din Ilişua avea plăţi restante de 23.865 lei. Spitalele bistriţene au suferit modificări şi în privinţa numărului de paturi, cel din Bistriţa fiindu-i-se redus numărul cu 131 paturi, celui din Năsăud cu 40 paturi, celui din Beclean cu 11 paturi, iar centrul de sănătate din Teaca a pierdut 18 paturi. Singura unitate care a rămas cu acelaşi număr de paturi, şi anume 100, este preventoriul TBC pentru copii din Ilişua, deoarece o astfel de modificare s-a aplicat încă de anul trecut, fiind reduse 30 paturi. AGERPRES
CALENDAR EVENIMENTE
