Cancerul de colon este a treia afecţiune oncologică în România, după cancerul pulmonar şi cel mamar, în ceea ce priveşte mortalitatea. O treime dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin controale de rutină, însă, din păcate, România investeşte în prevenţie numai 20 de euro pentru fiecare persoană comparativ cu media europeană care este de 102 de euro, spune prof. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, cel care a iniţiat Planul Naţional Comprehensiv de Control al Cancerului în mandatul de ministru al Sănătăţii din 2016.

În România, în anul 2020, s-au înregistrat 98.886 cazuri noi de cancer. Dintre acestea, 13.000 sunt cazuri noi de cancer colorectal (date Globocan).

Pentru a reduce probabilitatea dezvoltării unui asemenea neoplasm, profesorul clujean recomadă un stil de viaţă echilibrat:

„A nu consuma alcool în exces, a nu fuma (fumatul nu produce doar cancer pulmonar, ci apare ca factor de risc în 10-11 cancere, poate chiar în mai multe), a face mişcare, a avea un indice de masă corporală normal, un regim alimentar echilibrat”.

„Pe langă toate acestea, avem şi screening-ul. Ce înseamnă screening? Înseamnă a pune în evidenţă mai repede apariţia acestor cancere. Un rol esenţial ar trebui să-l aibă aici medicul de familie, care să poată accesa un program de profilaxie, cum prevede Planul.

Avem în varianta clasică testul care pune în evidenţă urme de sânge în materiile fecale. Se numeşte hemocult, există diverse alternative la acesta, dar aceasta e în mod clasic varianta de screening.

Înainte de a face colonoscopie, trebuie să găsim un test ieftin, acceptat şi acceptabil şi din punct de vedere financiar pe care să-l putem aplica în populaţia generală pentru a ne trimite dacă e cazul la o manoperă care este invazivă şi care comportă şi riscuri dar şi o cheltuială, colonoscopia”, a subliniat profesorul Achimaş-Cadariu.

În cazul populaţiei generale, astfel de investigaţii sunt recomandate la 50-60 de ani, însă în cazul celor cu risc genetic vârsta coboară la 30-40 de ani.

„Simptomele care ar trebui să ne trimită la medic sunt sângerarea în scaun, un semnal puternic de alarmă. În stadiile avansate, boala dă metastaze, în funcţie de localizarea ei, poate să dea metastaze hepatice, pulmonare, o stare de oboseală, probleme cu tranzitul, alternanţa constipaţie-diaree, un alt simptom, creşterea în mărime a abdomenului, uneori dureri în zona ficatului.

Sigur că o astfel de tumoră poate să debuteze pur şi simplu fără simptome cu o scădere a valorii hemoglobinei”, a explicat chirurugul clujean, cel care a fost director al Institutului Oncologic din Cluj înainte de a fi ales deputat pe listele PSD.

În cancerul de colon, speranţa de viaţă în raport cu stadiul bolii poate fi de peste 90 la sută la 5 ani în stadiile incipiente şi să scadă dramatic la stadiile metastatice, însă, chirurgul clujean spune că „noile terapii dublate de efortul prevenţiei ar putea transforma şi această boală într-una cronică, una care să dea ani de viaţă importanţi pacienţilor şi o calitate a vieţii cât mai bună”.

Cancerul colorectal se află printre cele cinci localizări pe care se concentrează Planul Naţional Comprehensiv de Control al Cancerului, în care profilaxia este unul dintre pilonii importanţi alături de diagnostic şi tratament.

„Ne-am propus să schimbăm traseul pacientului, să-l fluidizăm, să facem o articulare între medicina primară – medicul de familie, cea secundară şi cea terţiară, cu urmărirea pacientului în mod corespunzător.

Aceasta este esenţa înregului program. De a face reglajele fine între pilonii aceştia care se referă la pacientului oncologic, de la informare, profilaxie, diagnostic precoce, tratament, îngrijiri paleative. Altfel nu ne atingem scopul.

În final, această investiţie va fi mult mai mică decât cheltuiala pe care am face-o tratând cazuri avansate fără a ţine cont de suferinţa pacientelor şi pacienţilor”, a explicat Patriciu Achimaş-Cadariu.

Deputatul clujean crede că Planul Naţional Comprehensiv de Control al Cancerului va fi finalizat în următoarea sesiune parlamentară.

„Din momentul în care planul va fi finalizat, va fi datoria Ministerului Sănătăţii şi a celorlalte entităţi implicate să îl pună în practică”, a încheiat profesorul Patriciu Achimaş-Cadariu.