Președintele Iohannis cere reexaminarea unei legi referitoare la sistemul sanitar şi semnalează că poate produce disfuncţionalităţi

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, susţinând că unele dintre modificări pot conduce la disfuncţionalităţi în sistemul sanitar.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, că legea vizează măsuri legislative cu incidenţă în multiple domenii din sectorul sanitar: sistemul informatic, activitatea UPU/CPU, definirea unor noi entităţi, reorganizarea furnizorilor de servicii medicale, închirierea unor spaţii aflate în administrarea unităţilor sanitare, modificarea vârstei limită de pensionare a medicilor, desfăşurarea activităţii colegiilor profesionale, activitatea de distribuţie angro de medicamente, considerând că parte dintre aceste intervenţii legislative se impun a fi reexaminate de către Parlament întrucât, prin conţinutul lor normativ, pot conduce la disfuncţionalităţi în sistemul de sănătate.

Preşedintele Iohannis apreciază că noile prevederi introduc o discriminare în favoarea Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ Bucureşti în raport cu toate celelalte universităţi de medicină şi farmacie din ţară, arătând că acestea nu vor avea posibilitatea de a participa la organizarea unui spital republican, ca centru de excelenţă la nivel naţional.

O asemenea reglementare nu poate constitui obiectul unei legi, întrucât legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală“, susţine el.

Şeful statului arată şi că legea ar trebui să condiţioneze închirierea unor spaţii de neafectarea bunei organizări şi desfăşurări a activităţii medicale, iar eforturile spitalelor publice de obţinere de venituri suplimentare să nu prejudicieze actul medical.

Preşedintele Iohannis menţionează că, din perspectiva asigurării integrităţii activităţii în serviciul public de sănătate, dispoziţiile legii aflate la promulgare ar trebui coroborate şi cu prevederile Legii nr. 95/2006, care prevăd că producătorii, deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă sau reprezentanţii acestora în România şi distribuitorii angro şi en detail de medicamente, dispozitive medicale şi materiale sanitare au obligaţia să declare Ministerului Sănătăţii şi ANMDM, după caz, orice fel de plată, sponsorizare, precum şi orice fel de avantaj, acordat direct sau indirect, medicilor, asistenţilor medicali, persoanelor cu funcţii de conducere şi control la nivelul unităţilor sanitare, organizaţiilor profesionale din domeniul medical, organizaţiilor de pacienţi şi oricărui alt tip de organizaţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii.

“Altfel, s-ar putea ca aceste entităţi să utilizeze posibilitatea de a închiria spaţii aflate în administrarea unităţilor sanitare pentru diverse seminarii, congrese sau simpozioane cu profil medical pentru a evita obligaţia de a declara plăţile, sponsorizările sau avantajele. Totodată, această sursă de venituri suplimentare stabilită pentru spitalele publice ar trebui supusă aceleiaşi condiţii, de neafectare a bunei organizări şi desfăşurări a activităţii medicale, precum şi a celei didactice din spitalele clinice universitare”, indică şeful statului.

El arată că prevederea potrivit căreia medicii se pensionează la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex, este de natură a genera cel puţin o discriminare între medicii universitari şi neuniversitari. “În unităţile de învăţământ, respectiv în universităţile de medicină şi farmacie, vârsta de pensionare este de 65 de ani, iar cadrele didactice au integrare clinică în spitale ca şi consecinţă a poziţiei didactice, iar nu prin concurs. În aceste condiţii, pentru un cadru didactic pensionat la 65 de ani ce va dori să profeseze ca medic până la 67 de ani nu este asigurat cadrul legal pentru continuarea activităţii”, precizează Iohannis în cererea de reexaminare.

În această lege, precizează şeful statului, nu există corelări cu legislaţia în vigoare în ceea ce priveşte interdicţia medicilor ca de la o anumită vârstă să nu mai poată deţine funcţii de conducere.

Preşedintele Iohannis apreciază ca neclară precizarea că Şcoala Naţională de Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) reprezintă o instituţie sanitară fără paturi, când, de fapt, nu este altceva decât o persoană juridică de drept public cu anumite atribuţii în domeniul educaţiei şi cercetării în domeniul sanitar.

În mod similar, şeful statului arată că Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) este definită ca instituţie sanitară fără paturi, de drept public cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Sănătăţii, înfiinţată potrivit legii.

“Având în vedere competenţa stabilită prin lege, semnalăm că nu este clară raţiunea calificării atât a SNSPMPDSB, cât şi a ANMDM drept instituţii sanitare fără paturi, cu atât mai mult cu cât această noţiune – instituţie sanitară fără paturi, de drept public – nu este definită şi nici corelată cu legislaţia în vigoare”, spune el.

Şeful statului mai arată că în lege se prevede că personalul SNSPMSPDSB este constituit din personal contractual, iar numărul de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, considerând că această dispoziţie este neclară şi imprecisă, întrucât nu se coroborează cu dispoziţiile din legislaţia în vigoare, conform cărora numărul de posturi ale SNSPMPDSB se va stabili cu aprobarea Ministerului Educaţiei.

El precizează că şi prevederea conform căreia statul de funcţii, condiţiile de încadrare pe posturi, de promovare în grad, de salarizare şi de stimulare se stabilesc prin hotărârea Consiliului de administraţie nu este clară, precisă şi previzibilă, susţinând că aplicarea acesteia permite arbitrariul, întrucât însuşi consiliul de administraţie este cel care stabileşte regulile esenţiale ale raportului de muncă între personalul contractual şi instituţia de drept public.

“Norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi; or, în cazul de faţă, legea imprimă un caracter relativ normelor juridice deoarece lasă la latitudinea unei structuri administrative a instituţiei de drept public stabilirea unor elemente esenţiale ale raportului de serviciu al personalului contractual şi, implicit, ale statutului acestuia”, se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele Iohannis menţionează şi că prevederea potrivit căreia salarizarea personalului SNSPMPDSB se stabileşte la nivelul de salarizare maxim aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul celorlalte unităţi finanţate integral din venituri proprii aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii – este lipsită de claritate, precizie şi predictibilitate.

Şeful statului aduce critici şi modificării la definiţia distribuţiei angro a medicamentelor, punctând că actualele prevederi în acest caz corespund Directivei 2001/83 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, care include în sfera distribuţiei angro a medicamentelor: toate activităţile de procurare, deţinere, furnizare sau export de medicamente, cu excepţia activităţii de eliberare a acestora către populaţie. Astfel, se arată că aceste activităţi se efectuează de către producători sau depozitarii acestora, importatori, alţi distribuitori angro sau de către farmacişti şi persoanele autorizate sau care au dreptul să elibereze medicamente către populaţia din statele membre în cauză. “Prin modificarea definiţiei distribuţiei angro a medicamentelor referirea la alte persoane juridice îndreptăţite să furnizeze medicamente către public în România, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, este neclară atât în raport cu categoria alţi distribuitori angro, cât şi în raport cu categoria unităţi farmaceutice în situaţiile de excepţie”, indică Iohannis, arătând că reglementarea ar trebui corelată cu normele aplicabile.

Şeful statului precizează şi că se impune reexaminarea legii transmise la promulgare şi sub aspectul corelării titlului cu conţinutul normativ efectiv al legii.

El mai arată că anumite prevederi pot fi calificate drept derogări de la regimul general privind raporturile de muncă, reglementate prin lege specială. “Prin raportare la (…) Constituţie, de vreme ce legea aflată la promulgare stabileşte reguli derogatorii de la regimul general privind raporturile de muncă, considerăm că ea trebuia adoptată ca lege organică”, se arată în cererea de reexaminare. AGERPRES