Preşedintele European Cancer Organisation, dr. Csaba Laszlo Degi, a atras atenţia că procentul femeilor care nu au făcut niciodată screening pentru cancerul de sân este de 70 de ori mai mare în România decât în Finlanda.

În ceea ce priveşte screeningul pentru cancerul cervical şi colorectal, ţara noastră se află „mult sub media” Uniunii Europene, a precizat el, la dezbaterea „Cancerul în rândul femeilor – direcţii de acţiune pentru îmbunătăţirea prevenţiei, a diagnosticului precoce şi accesului timpuriu la tratament”, desfăşurată la Senat, în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, marcată în ziua de 4 februarie.

„Avem nevoie de screening mai bun, avem nevoie de mai multe informaţii în ceea ce priveşte prevenţia. Şi, în mod sigur, avem nevoie de tratament egal pentru toate femeile din România, indiferent de situaţia lor materială. (…) În ultimii ani, România împreună cu organismele europene, cum este European Cancer Organisation, a reuşit să dezvolte şi să înceapă implementarea Planului Naţional de Control al Cancerului. Au apărut legi care protejează aparţinătorii şi legi care oferă o siguranţă psiho-socială persoanelor afectate de cancer”, a spus Csaba Laszlo Degi.

La rândul său, preşedintele Comisiei pentru sănătate din Senat, Adrian Streinu – Cercel, a subliniat importanţa vaccinării, în cazurile în care este posibil, în combaterea cancerului.

„Avem vaccinarea împotriva virusului hepatitic B, virus care ştim că este implicat în apariţia hepatocarcinomului, deci cancer de ficat. Şi, respectiv, HPV, care ştim că dă cancer de col uterin. Avem un model de bună practică, Australia, care a dovedit că, atunci când este o politică susţinută, cancerul de col uterin poate să dispară. Noi, românii, nu am făcut acest lucru foarte susţinut. Am mers pe hepatita B şi acum se vaccinează, de la naştere, în toate maternităţile din România. A mers mai greu cu HPV, pentru că au intervenit o serie de idei conspiraţioniste. Şi, nu am folosit foarte mult cea de-a doua componentă pe care o avem la îndemână şi anume terapia ca prevenţie. Avem o serie de medicamente care sunt antivirale. Exemplu clasic a devenit virusul hepatitic C, infecţia dată de acest virus se vindecă cu medicamente, în decurs de 8 – 12 săptămâni, cu condiţia să îl identifici”, a explicat el.

Adrian Streinu-Cercel a amintit că în cazul HIV se utilizează medicaţia antiretrovirală. Este vorba despre o tabletă administrată zilnic, cu ajutorul căreia pacientul are o stare de sănătate bună şi nu transmite boala mai departe. În ceea ce priveşte virusurile HTLV I şi II, responsabile de leucemie şi limfom, acestea pot fi ţinute sub control cu ajutorul pastilei AZT, a precizat el.

„Iată lucruri cât se poate de simple, pe care am putea să le punem în practică de ieri, dacă nu de alaltăieri”, a transmis senatorul.

Potrivit acestuia, medicul de familie reprezintă „placa turnantă a tuturor mijloacelor de prevenţie” şi trebuie să primească o serie de sarcini în acest sens.

Streinu – Cercel Totodată a evidenţiat rolul vaccinului anti-HPV în combaterea cancerului de col uterin, a cancerului penian şi a vegetaţiilor genitale.

„Toate aceste virusuri, din această categorie, asta dau. Şi mai dau şi cancer de limbă. Nu vorbim foarte mult despre această patologie asociată HPV. Cu un simplu vaccin, administrat în trei doze diferite, putem să rezolvăm toate aceste probleme. Trebuie administrat vaccinul şi la fetiţe, şi la băieţi, în părţi egale, în aşa fel încât să nu mai existe astfel de discuţii care nu îşi au rostul. Mi-aş dori ca media să susţină campania de vaccinare şi să nu mai vină cu argumente neştiinţifice cu privire la diverse tipuri de vaccinuri. Vaccinurile pe bază de ARN au primit un Premiu Nobel şi cu asta mă opresc aici, ca să vedeţi cât de departe este înţelegerea noastră vizavi de vaccinare”, a afirmat el.

Preşedintele Comisiei de sănătate din Senat a invocat un studiu realizat în Statele Unite, în urmă cu mai mulţi ani, conform căruia, după primul contact sexual, 60% dintre tinere au dezvoltat infecţie cu HPV. AGERPRES