La sfârşitul lunii iulie, în Blocul operator al Secţiei Neurochirurgie a Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” a avut loc prima operaţie de chirurgia epilepsiei farmacorezistente de cauză organică (ERT), urmare a eforturilor întrunite ale medicilor specialişti neurologi şi neurochirurgi pasionaţi de această patologie.

Pacienta, în vârstă de 36 de ani, domiciliată în Maramureş, aflată în evidenţa şi sub supravegherea medicală de specialitate a dr. Bogdan Florea, medic neurolog din Cluj-Napoca, avea, încă de la varsta de 3 ani, crize epileptice în fiecare zi, crize rezistente la diferite scheme de tratament, se arată într-un comunicat al SUUMC.

Atât crizele convulsive, cât şi investigaţia IRM, efectuată cu protocol de epilepsie, sugerau drept cauză determinantă scleroza hipocampică stângă. „Aceasta este o patologie frecvent întâlnită în rândul persoanelor diagnosticate cu epilepsie, reprezentând cea mai comună cauză operabilă”, se arată în document.

Intervenţia chirurgicală, realizată de căpitan medic Georgian Ciobotaru, medic specialist Neurochirurgie, şi colonel medic conf. univ. dr. Dan Corneci, şef Secţie ATI, după un protocol stabilit anterior de dr. Ioana Mîndruţă, medic neurolog supraspecializat în chirurgia epilepsiei, a constat în realizarea lobectomiei temporale anterioare şi amigdalohipocampectomie stângă, fapt ce a presupus înlăturarea, din creier, prin intermediul unei incizii mici în tâmpla stângă, a unei zone care este responsabilă de producerea crizelor.

Protocolul chirurgical s-a derulat pe parcursul a aproximativ 3 ore, fără probleme pentru echipa medicală. Ulterior, chiar din cursul serii, pacienta a fost transferată în post-operator, unde, sub stricta supraveghere a medicilor curanţi, aceasta a fost motivată şi încurajată să desfăşoare activităţi curente de tipul să vorbească, să mănânce, să se spele şi chiar să se plimbe. Trebuie menţionat faptul că, cicatricile intervenţiei chirurgicale sunt ascunse în păr, nefiind necesară raderea acestuia pentru realizarea operaţiei.

Pacienta a fost externată echilibrată hemodinamic şi respirator, fără acuze subiective, cu recomandările ca timp de câteva săptămâni să evite efortul fizic intens şi susţinut, fără a avea vreo restricţie de ordin alimentar. Urmărirea periodică a pacientei, prin intermediul medicului curant neurochirurg (Căpitan medic Georgian Ciobotaru), a demonstrat ca intervenţia chirurgicală a fost un real succes, pacienta nemaiavând, până la momentul actual, nicio criză epileptică.

După astfel de intervenţii, pacienţii revin la control la un interval de timp de 3 şi, respectiv, 6 luni, iar apoi, dacă totul decurge bine, aceştia revin în evidenţa şi sub supravegherea medicului epileptolog curant.

În comunicat se arată că, pentru a înţelege mai bine impactul acestei patologii la nivel mondial şi naţional, trebuie menţionate următoarele date statistice:

  • 1% din populaţia globală (65 de milioane de oameni) suferă de epilepsie, iar 80% din cazuri se înregistrează în ţările în curs de dezvoltare;
  • 5–10% din populaţia globală va suferi de o criză neprovocată până la vârsta de 80 de ani iar şansele de a trece printr-o a doua criză sunt cuprinse între 40 şi 50%;
  • criză poate dura între 1 şi 5 minute;
  • În România sunt circa 400-500.000 de bolnavi, însă doar 200.000 sunt înregistraţi de către CAS şi urmează tratament anti-epileptic;
  • Boala cunoaşte un vârf de incidenţă la copii şi tineri (3-18 ani) şi la vârsta a treia;
  • Calitatea vieţii pacientilor cu ERT este afectată permanent de frecvenţa şi severitatea crizelor, încercările de control medicamentos având numai efecte temporare. În plus, odată cu trecerea timpului, crizele repetate afectează din ce în ce mai mult structura creierului şi, implicit, şi funcţionarea cognitivă, crescând, totodată şi riscul tulburărilor psihiatrice asociate (anxietate, depresie). ERT poate duce, în timp, la crize generalizate de tip tonico-clonic, cunoscute a fi un factor de risc major pentru accidentări şi moarte subită. Studiile care compară evoluţia, pe termen lung, a pacienţilor cu ERT care optează pentru chirurgie, comparativ cu cei care preferă medicaţia, arată clar că evoluţia pacienţilor chirugicali este net superioară, calitatea vieţii acestora fiind mult mai bună. În concluzie, este nevoie de neurologi specializaţi în chirurgia epilepsiei pentru a stabili cine poate beneficia de o astfel de intervenţie a cărei rată de succes este de aprox. 70% (pacientul scapă complet de crize);
  • Succesul postoperator depinde de foarte mulţi factori, astfel că, pentru a estima corect şansele fiecarui pacient este nevoie de o evaluare prechirurgicala complexă. Specialiştii în domeniu au dezvoltat deja modele predictive care au o acurateţe de peste 80-90% în a stabili şansele de a stopa crizele postoperator, în funcţie de cei mai importanţi factori predictivi identificaţi de cercetările realizate până în prezent. Studiile sugerează că, dacă în primul an după chirurgia de lob temporal, pacientul nu are nicio criză sub control medicamentos, şansele de a fi fără crize la doi ani după operaţie sunt de 87-90%. Dacă postoperator pacientul nu are nicio criză timp de doi ani (sub control medicamentos), şansele de a fi fără crize sunt de 95% la 5 ani.

În acest context, trebuie precizat faptul că, pentru a realiza o astfel de intervenţie chirurgicală, atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat, trebuie să se întrunească un cumul de factori care să concure la succesul tratamentului minim invaziv neurochirurgical.

Astfel, prin realizarea acestei premiere în Spitalul Militar Central, specialiştii noştri îşi manifestă întreaga disponibilitate pentru intensificarea colaborării cu alţi membri ai echipei medicale multidisciplinare implicate în managementul medical al pacienţilor diagnosticaţi cu epilepsie farmacorezistentă de cauză organică, iar noi ne bucurăm că putem asigura toate condiţiile necesare derulării, în cele mai bune condiţii tehnice şi de siguranţă, tratamentul chirurgical minim invaziv pentru această patologie.

 

Sursa foto: Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”/FB