Aceasta a fost tema de discuție a unui grup de experți reuniți, la finalul lunii aprilie, la o întâlnire de lucru moderată de Dr. Adrian Pană (CEO și Fondator al Center for Health Outcomes & Evaluation), întâlnire la care au participat și Prof. Dr. Alexandru Rafila (Vicepreședinte al Camerei Deputaților, Președintele Societații Române de Microbiologie), Prof. Dr. Victoria Aramă (Șef de secţie la Institutul Național de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş București, profesor universitar – Disciplina Boli Infecțioase I, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină si Farmacie „Carol Davila” București), Dr. Cristian Grasu (Președintele Asociației Serviciilor de Ambulanță din România), Dr. Virgil Musta (Șeful Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ”Victor Babeş”din Timișoara) și Dr. Antoanela Curici (Director medical, Laboratoare Synevo).

Din perspectiva medicului infecționist, Prof. Dr. Victoria Aramă, multitudinea de teste denumite „rapide” existente pentru diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2 poate crea o oarecare confuzie, atât în ceea ce privește utilizare termenului, cât și în ceea ce privește utilizarea testelor și a raportării rezultatelor acestora. Atunci când ne dorim să aflăm dacă persoana în cauză este infectată, apelăm de obicei la testele de tip RT-PCR efectuate din exudat nazofaringian, care sunt de doua feluri: teste PCR realizate în laboratoare centrale specializate și teste PCR care pot fi efectuate la locul de îngrijire al pacientului, acestea din urmă fiind denumite deseori teste „rapide”. Tot pentru diagnosticarea unei infecții acute pot fi utilizate și testele de tip antigenic efectuate din exudat nazofaringian, care și ele sunt clasificate în teste antigenice ce pot fi efectuate într-un laborator central specializat și teste antigenice care sunt efectuate la locul de îngrijire al pacientului, acestea din urmă fiind numite și „teste antigenice rapide”.

Prof. Dr. Aramă Victoria este de părere că „testele antigenice oferă o serie de avantaje, cum ar fi scurtarea timpului până la obținerea unui rezultat pozitiv la pacientul simptomatic, reducerea costurilor și creșterea capacității de testare, ceea ce este extrem de important, având în vedere că testele PCR au încă un cost destul de ridicat. Testele antigenice efectuate în laborator ar trebui avizate și introduse în algoritmul de diagnostic și management al pacienților cu COVID19, deoarece ele oferă garanția recoltării și efectuării corecte a testului”.

În ceea ce privește testele serologice, care identifcă anticorpii specifici în sânge, Prof. Dr. Aramă consideră că ”mulți pacienții citesc pe internet sau aud la televizor diverse puncte de vedere mai mult sau mai puțin avizate și solicită din proprie inițiativă efectuarea unor teste serologice clasice sau a unor teste serologice rapide, pentru a vedea dacă s-au imunizat prin boală sau după vaccinare. Testele serologice clasice sunt diferite de la un laborator la altul, iar limitele de detecție sunt și ele diferite între laboratoare. Până nu va exista o standardizare a testelor serologice și până nu se va găsi un mod în care rezultatele diverselor teste serologice să poată fi comparate între ele, interpretarea rezultatelor testelor serologice va fi dificilă, fapt ce va conduce la confuzie și neîncredere atât în vaccinurile anti COVID19, cât și în sistemul medical”.

Și Dr. Antoanela Curici remarcă o confuzie în ceea ce privește termenul de test rapid. Actualizarea din 4 ianuarie 2021 a „Definiției de caz pentru infectarea cu noul coronavirus”, de către ECDC lasă loc de interpretări, iar o notificare a ECDC-ului din partea autorităților în privința lărgirii definiției este imperios a fi făcută.  „În metodologie sunt trecute doar testele rapide, dar nu trebuie să uităm de testele efectuate pe analizoare automate. Știm exact care sunt recomandările pentru testarea antigenică rapidă, pentru PCR, și, deși recunoaștem cu toții și performanțele testelor efectuate pe analizoare automate, ele nu există în metodologie”.

Referitor tot la diferențele de interpretare apărute în urma actualizărilor făcute de ECDC, Prof. Dr. Alexandru Rafila afirmă faptul că: „în momentul de față, nu există posibilitatea de a raporta în ECDC o persoană pe care o găsesc pozitivă cu acest test (metoda de detecție a antigenului în laborator) și trebuie să o confirm ori prin PCR ori prin test rapid antigenic. Ei bine, lucrul acesta crează confuzie și o risipă de resurse. Este inutil, din moment ce este clar că testul făcut are o bună sensibilitate și specificitate. Trebuie făcute demersuri astfel încât el să intre pe lista ECDC, iar aceste lacune să dispară”.

Urgentarea clarificării și extinderii definiției de caz pentru infectarea cu noul coronavirus din partea ECDC, precum și posibilitatea raportării cazurilor pozitive către ECDC din partea entităților private, au fost câteva soluții oferite de către Dr. Adrian Pană în urma discuțiilor purtate cu specialiștii în domeniu: „Consider că este necesară găsirea unei modalități de notificare a ECDC, apropo de lărgirea definiției, pentru ceea ce presupune un test antigen care să includă posibilitatea de a fi utilizat și raportat ca rezultat. Ceea ce rămâne, într-adevăr, de aflat, este cum anume fac celelalte țări raportarea? Dacă ei fac raportarea în sistemul ECDC, inclusiv a acestor teste de laborator și ele sunt acceptate, atunci ECDC ar trebui să clarifice acest lucru. Atâta timp cât ECDC sau Comisia Europeană listează furnizori acreditați, bănuiesc că și raportarea din partea entităților private ar putea fi una din soluții”.

Dr. Grasu Cristian este de părere că formarea cât mai multor centre de testare este o soluție ce poate face o diferență majoră în ceea ce privește ținerea sub control a pandemiei: „În continuare cred că eforturile făcute în sensul de a depista cazurile de infectare și de a asigura plata personalului medical necesar pentru a dubla sau tripla numărul de centre de testare existente, ar atârna greu într-o soluționare mai rapidă și într-o identificare corectă și rapidă a celor testați pozitiv”, a spus Dr. Grasu Cristian. Acesta a mai adăugat faptul că este eficientă vânzarea în farmacii a acestor teste, dar că testarea trebuie să se facă de către farmaciști, în farmacie: „Declararea în sistem este esențială. Fără informație nu putem avea rezultat”.

Tot legat de lipsa eficienței și de pierderea informațiilor în ceea ce privește posibilitatea testării fără supraveghere, Dr. Virgil Musta a afirmat că este eficient să se ofere posibilitatea de a-ți face testul gratuit, în cât mai multe centre, dar sub supraveghere clinică, deoarece nedeclararea rezultatelor induce în eroare: „Susțin să se facă cât de multe centre de recoltat, dar acest lucru ar trebui să vină la pachet cu interzicerea comercializării în farmacii a testelor. Adică, să se ofere posibilitatea de a-ți face testul gratuit, în cât mai multe centre, dar nu să ți-l faci singur pentru că prin această metodă induci în eroare și statisticile pot rămâne fără relevanță”.

Grupul de lucru de tip Advisory Board a fost inițiat de Oameni și Companii, cu sprijinul Roche România.

Oameni și Companii oferă soluții de marketing utilizând un ecositem inovator de 30 platforme digitale proprii și +100 comunități business și profesionale, administrate. O listă cu aceste platforme puteți vedea aici. O listă de comunități, aici.

Roche este unul din pionerii globali ai industriei farmaceutice și de diagnostic, ce inoveaza continuu cu scopul de a îmbunătăți viața oamenilor. Pentru Roche, cel mai important lucru este facilitarea accesului a cat mai multor pacienți la tratamente inovatoare și teste de diagnosticare de ultimă generație, care îmbunătățesc starea de sănătate.