antibiotice_uz.jpgPrima ediție a conferinței naționale “Antibioticele, între uz și abuz” s-a bucurat de un real succes. Pe parcursul celor două zile de prelegeri și dezbateri (3-4 octombrie) manifestarea a reunit peste 360 de profesioniști în sănătate, confirmând faptul că un eveniment dedicat exclusiv antibioterapiei era deosebit de așteptat în rândul comunității medicale. Coordonatorul științific a fost Conf. Dr. Gabriel-Adrian Popescu, medic primar boli-infecțioase, autor al “Ghidului Angelescu de Terapie Antimicrobiană”.

Manifestarea s-a remarcat prin originalitatea conținutului celor peste 30 de lucrări prezentate, grupate în 6 sesiuni științifice cu teme de maximă actualitate (rolul laboratorului în diagnosticul infecțiilor; infecțiile respiratorii, ORL, urinare și gastrointestinale în medicina ambulatorie; infecțiile determinate de Clostridium difficile; rezistența bacteriană la antibiotice – cu accent asupra infecțiilor nosocomiale; principii corecte de utilizare a antibioticelor).

Datorită tematicii și conceptului, dar și sprijinului din partea celor peste 20 de lectori care au contribuit activ la realizarea unui program coerent și interesant, medicii au beneficiat de 12 credite EMC, iar farmaciștii au primit 12 credite EFC.

Printre lectorii care au susținut lucrări s-au aflat: Conf. Dr. Gabriel-Adrian Popescu, Conf. Dr. Alexandru Rafila, Conf. Dr. Egidia Miftode, Conf. Dr. Mihaela Lupșe, Conf. Dr. Mihai Craiu, Conf. Dr. Manuela Arbune, Şef Lucr. Dr. Edit Szekely, Sef Lucr. Dr. Irina-Magdalena Dumitru, Lector univ. dr. Mihaela Debita, Dr. Cristina Cornelia Isar, Dr. Andreea Florina Nita, Dr. Cristina Cristea, Dr. Georgeta Cristina Militaru, Dr. Maria Nica, Dr. Horia Cristian, Dr. Andreea Moldovan.

La încheierea celor 2 zile dedicate manifestării Conf. Dr. Gabriel Popescu a declarat că “era un eveniment așteptat, iar acest lucru s-a reflectat în nivelul participării; au fost depășite așteptările mele, atât din punct de vedere numeric, dar și al interesului/interactivității și nu pot decât să mă declar mulțumit de o asemenea reacție a lumii medicale la propunerea de a vorbi despre cum este mai corect să utilizăm antibioticele și, mai ales, când este corect să nu le utilizăm. În ceea ce privește lucrările prezentate, acestea au încercat să prezinte realitatea din teritoriu, fiecare venind cu o contribuție la dezbaterea pe această temă extrem de importantă a modului în care să utilizăm antibioticele încât să le conservăm eficiența pentru anii ce vin (limitând rezistența la antibiotice) și să reducem dimensiunile efectelor „colaterale” de tipul dismicrobismelor (de ex – infectiile cu Clostridium difficile). Sperăm că am mai parcurs o etapă din procesul destul de anevoios al aducerii colegilor din diverse specialități medicale – clinicieni, microbiologi, epidemiologi, farmaciști – la o unică masă a discuțiilor, de unde să rezulte atitudinea optimă de urmat în practica medicală”.

Colaborarea interdisciplinară – soluție pentru scăderea consumului abuziv de antibiotice

Una dintre caracteristicile principale ale manifestării a fost interdisciplinaritatea, programul fiind astfel construit încât s-a adresat atât cadrelor medicale cu specialități clinice și chirurgicale, dar și celor paraclinice. Printre cei 360 de participanți s-au aflat specialiști în boli infecțioase, microbiologie, medicină de laborator, medicină de familie, pediatrie, epidemiologie, urologie, pneumologie, ORL și anestezie și terapie intensivă, dar și farmaciști.

Conf. Dr. Alexandru Rafila (microbiolog şi specialist în sănătate publică, președintele Societății Române de Microbiologie, UMF “Carol Davila” București) este de părere că “o conferință dedicată în exclusivitate antibioticelor cum a fost cea de față, care să abordeze toate aspectele, de la comportamentul microorganismelor față de antibiotice, modul de prescriere, consum și până la politicile de sănătate publică care trebuie luate pentru controlul emergenței rezistenței la antibiotice, este binevenită”. “Organizația Mondială a Sănătății a sesizat emergența acestei probleme de sănătate publică și deja din luna mai 2014 a adoptat o rezoluție care cere, ca până anul viitor, să elaboreze un plan global de acțiune care să permită fiecărui stat să monitorizeze evolutia acestor rezistențe și să poată să adopte măsuri specifice pentru controlul și reducerea lor, pentru ca altfel, ne vom găsi în situația în care peste câtiva ani vom avea numeroase infecții pe care nu vom avea cu ce să le tratăm” a adăugat Conf. Dr. Alexandru Rafila.

Și Conf. Dr. Egidia Miftode (medic boli infecțioase, UMF “Gr. T. Popa” Iași) apreciază ca această conferință “este una deosebit de interesantă și importantă pentru toate categoriile de medici, dar și pentru pacienți. Noi dorim să prezervăm cât se poate de mult ceea ce avem – antibioticele, și încercăm să găsim care sunt acele protocoale care să se aplice în diferite etape, de la medicul de familie până la clinicianul de spital, astfel încât să utilizăm judicios antibioticele. Mesajul meu către colegii din alte specialități este să ne consulte, să trimită pacientul către Spitalul de Boli Infecțioase ori de câte ori nu sunt siguri care ar fi recomandarea cea mai bună în ceea ce privește terapia cu antibiotice, suntem mereu deschiși acestor colaborări interdisciplinare. Pacienților le transmit că trebuie să vină la spital, să nu își administreze singuri medicamente, acest comportament fiind unul deosebit de periculos, pentru că ei nu știu nici doza, nici durata de timp, nici indicațiile acestor tratamente”.

Șef Lucr. Dr. Irina Dumitru (medic boli infecțioase, Universitatea „Ovidius” Constanța) a transmis organizatorilor că va participa cu mare drag și pe viitor la astfel de manifestări, pentru că “problema antibioterapiei este una delicată în momentul de față. Trebuie să împărtățim toate aceste experiențe ale noastre și celorlalți colegi de la alte discipline, deoarece avem mare nevoie de antibiotice, mai ales că în ultima perioada apar infecții foarte severe. Colegilor din alte specialități le transmit că se pot adresa oricând medicilor infecționiști pentru cazuri mai dificile și că au la dispoziție ghidurile de specialitate privind antibioterapia și ultimele date de rezistență”.

Dr. Andreea Moldovan (medic boli infecțioase, Brașov) a declarat că “este un eveniment extrem de util și necesar mai ales la noi în țară, pentru ca tratează o problemă care până acum a fost destul de ignorată. Există principii foarte clare de administrare a antibioticelor, iar ele trebuie administrate când sunt realmente necesare. Acesta este un slogan, dar important este să știm când trebuie prescrise și eu mereu subliniez importanța simptomatologiei clinice, coroborată cu probe de laborator. După ce este stabilită indicația de tratament antibiotic, trebuie ales preparatul antibiotic corect, pentru că în majoritatea cazurilor nu este necesară „artileria grea”, ci sunt de folosit antibiotice de primă linie, pe care însă uităm de multe ori să le folosim. Este o modă la noi a tratamentului cu antibiotic, administrat de siguranță de către medic, cerut de pacient sau părinți, dar este incorect medical, iar consecințele se văd în spitale, în nivelul ridicat de rezistență antibacteriană înregistrat”.

Medicul de familie – rol crucial

Prezentă la eveniment în calitate de lector, Dr. Cristina Isar (medic de familie, președinte Centrul Național de Studii pentru Medicina Familie) a prezentat rezultatele unui studiu realizat de CNSMF despre evoluția comportamentului de prescriere al antibioticelor în cabinetul medicului de familie, înregistrând diferența de comportament a medicilor după ce au fost instruiți în aplicarea unui ghid terapeutic de antibioterapie, comparativ cu perioada anterioară. “Prescrierea de antibiotice a scăzut în mod clar, nu la nivelul dorit, dar există o serie de bariere care trebuie luate în considerare. Nu este vorba doar de cunoștințele medicilor, ci o serie de alți factori care trebuie corectați, precum: posibilitatea ca un pacient să îți procure singur un antibiotic din farmacie, presiunea pacienților într-o țară ca România care are o cultură pro terapie antibiotică (pacientul vine la medic cu dorința clară de a i se prescrie antibiotice), teama medicului de a-și pierde pacienții dacă nu le prescriu antibiotice, eliminarea prejudecăților că antibioticele fac bine și la viroze în sensul că previn infecția bacteriană și, nu în ultimul rând, colaborarea înterdisciplinară trebuie să se întâmple și în viața reală, fiind importantă transmiterea ultimelor date despre rezistența la antibiotice medicilor din teritoriu”.