În fiecare an în ziua de 11 aprilie este momentul dedicat Zilei Parkinson. Atunci a fost ziua de nastere a lui James Parkinson, medicul renumit pentru publicarea unui eseu despre ”paralizia tremuratului” în anul 1817, momentul recunoașterii bolii Parkinson ca o condiție medicală la nivel internațional.
Ziua Mondială Parkinson are ca scop creșterea gradului de conștientizare a bolii Parkinson, promovând o mai bună înțelegere a acestei afecțiuni și modul în care aceasta poate afecta o persoană. Parkinson este o afecțiune în care celulele nervoase care transmit neurotransmițătorul dopamină la alte celule sunt reduse ca număr. Deoarece moartea celulelor se răspândește în arii mari din creier, mai multe centre sunt afectate. Acest lucru duce la agravarea tulburărilor motorii și a celor non-motorii.
În urma reducerii nivelului de dopamină, există multe simptome non-motorii care preced apariția bolii Parkinson cu mai mulți ani. Dintre acestea:
– Tulburări de comportament de somn (REM)
– Reducerea simțului olfactiv (mirosului)
– Depresie
– Tulburări de vedere
– Deficit de atenție
– Dificultăți în planificarea și îndeplinirea sarcinilor obișnuite
Simptomele motorii din Parkinson se bazează pe mișcări involuntare sau rigiditate (mușchii corpului „îngheață” și nu mai funcționează). Impactul acestor simptome motorii în viața de zi cu zi a unei persoane cu Parkinson este imens; scopul acestui eveniment de conștientizare este de a face cât mai mulți oameni să înțeleagă severitatea acestor simptome.
De exemplu, este posibil ca o persoană să nu poată efectua o activitate simplă, cum ar fi trecerea drumului în cazul în care picioarele lor îngheață, făcându-le să nu poată merge. Atunci când fac cumpărături, este posibil ca aceștia să nu poată scoate banii din geantă sau portofel pentru a plăti din cauza mișcărilor involuntare ale brațelor și mâinilor. Simptomele sunt imprevizibile și pot varia chiar și într-un interval de un minut.
Mulți oameni care au auzit de boala Parkinson asociază această afecțiune cu simptome fizice de tremor sau rigiditate. Aceste simptome sunt vizibile prin mișcări sacadate involuntare ale capului sau mâinilor, dar numeroase simptome invizibile sunt prezente.
Viața cu Parkinson
Pentru cei care trăiesc cu boala Parkinson, unele simptome non-motorii pot fi mai grave pentru cel care suferă decât problemele motorii, fizice.
Tratamentele medicale pentru terapia Parkinson pot declanșa sau agrava unele simptome non-motorii. Aceste efecte secundare ale tratamentelor pot lua forma unor tulburări de control ale impulsului. Acestea sunt un set de tulburări psihiatrice care pot include comportamente compulsive cum ar fi dependența de jocurile de noroc, cumpărături excesive sau dependența de sex.
Pentru unii, tratamentele pot duce la alte obiceiuri proaste de stil de viață, cum ar fi consumul în exces de alimente, băuturi sau petreceri. În multe cazuri, persoana în cauză nu este în măsură să își permită acest stil de viață ceea ce crează probleme suplimentare. Când oamenii se confruntă cu acest tip de comportament, uneori raportează că este ca și cum altcineva le controlează comportamentul.
Cu toate acestea, fără medicamente adecvate, simptomele motorii reapar rapid (de obicei într-o oră). În ceea ce privește tratamentul, o persoană cu boala Parkinson este „prinsă între ciocan și nicovală”; există opțiuni de tratament dar fiecare oferă și rezultate nesatisfăcătoare. Ei suportă fie pierderea controlului motor, fie probleme psihiatrice în cazul în care iau medicația. Odată ce se află pe o medicație, o persoană poate să se teamă de posibilele consecințe dacă decide să oprească tratamentul.
Parkinson poate afecta pe oricine
In Uniunea Europeană este estimat un număr aproximativ 1,2 milioane persoane care au viața afectată de boala Parkinson. În România estimarea este de 72.000 persoane.
În urma unui sondaj efectuat în 2009 de către EPDA, în care au participat peste 5000 de persoane, s-a constatat că peste 50% dintre ei nu au știu că Parkinson este o afecțiune neurologică care afectează mișcarea. Chiar și mai frapant a fost faptul că peste 75% dintre persoanele chestionate nu știau că rigiditatea, în care o persoană nu este în măsură să-și miște corpul (sau anumite părți ale corpului) este un simptom motor al acestei boli.
Dacă atât de mulți oameni nu cunosc simptomele motorii cheie ale bolii Parkinson, sprijinul acordat persoanelor care suferă de această afecțiune este mult mai dificil. Este, de asemenea, probabil ca oamenii să nu fie conștienți de simptomele non-motorii pe care le pot suporta persoanele cu Parkinson (inclusiv efectele secundare ale medicamentelor).
Pentru alte informații despre #WorldParkinson‘s Day puteți accesa https://uniteforparkinsons.org/
