Conferința este organizată de Autism Voice și Help Autism, două organizații active și recunoscute la nivel național pentru contribuția lor susținută la îmbunătățirea serviciilor de terapie pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist. 

În contextul celei de-a XIII-a ediții a Conferinței Internaționale ABA, desfășurată pe 25 și 26 octombrie la Universitatea Titu Maiorescu din București, am avut plăcerea de a discuta cu Anca Dumitrescu, președintele Asociației Autism Voice și Daniela Bololoi, președintele Asociației Help Autism. 

Ce impact are conferința asupra comunității de practicieni ABA din România și cum contribuie la dezvoltarea acestui domeniu? 

Anca Dumitrescu: În calitate de analist comportamental, primul care a implementat ABA în România din perspectiva certificării internaționale, pot spune că această conferință are un impact semnificativ asupra comunității de practicieni din domeniul analizei comportamentale, motiv pentru care, în fiecare an ne dorim să ajungem la un număr cât mai mare de specialiști din domeniu. Și chiar reușim. Participarea la conferință permite specialiștilor să își îmbunătățească cunoștințele și să își extindă rețeaua profesională, facilitând astfel schimbul de idei și bune practici. Oferind credite de formare continuă, (anul acesta avem 16 credite de la Colegiul Psihologilor si 16 credite de la BACB), conferința încurajează angajamentul față de dezvoltarea profesională și respectarea standardelor etice în practică. De asemenea, conferința stimulează inovația, și, credem noi, inspiră practicienii să adopte metode noi și să abordeze provocările din terapia ABA cu gândire critică în urma întâlnirilor cu publicul nostru.  

 

De ce este esențială formarea continuă a specialiștilor și formatorilor în domeniul ABA? 

Daniela Bololoi: Formarea continuă este esențială într-un domeniu dinamic precum cel al analizei comportamentale aplicate, deoarece metodele și tehnicile evoluează constant pe baza cercetărilor științifice. Formatorii au un rol crucial, fiind responsabili de pregătirea noilor generații de terapeuți. Cu cât aceștia sunt mai bine pregătiți și la curent cu ultimele inovații, cu atât rezultatele intervențiilor sunt mai eficiente. Conferințe precum cea organizată de Help Autism, alături de Autism Voice oferă acces la cele mai noi informații de nișă, dorința noastră principală find aceea de a ne asigura că practicile aplicate în România sunt la cel mai înalt standard, inspirate din practicile internaționale. 

 

La ediția din acest an a Conferinței Internaționale ABA, tema abordată de dumneavoastră se concentrează pe importanța dezvoltării abilităților de management personal ca obiectiv esențial al educației, mai ales în contextul lucrului cu copiii care au tulburări de dezvoltare. De ce considerați că dezvoltarea abilităților de management personal ar trebui să fie obiectivul final al educației?  

Anca Dumitrescu: Managementul personal le oferă copiilor abilitatea de a-și controla comportamentul și deciziile pe termen lung, ceea ce are un impact direct asupra succesului lor în viață. În special pentru copiii cu tulburări de dezvoltare, capacitatea de a lua decizii, de a planifica și de a rezista impulsurilor este crucială pentru integrarea lor socială și profesională. Acesta este un obiectiv central al educației, poate nu neaparat final, îmi permit să rectific, pentru că un copil care învață să se gestioneze eficient devine un adult responsabil, capabil să își controleze viața. Însă dezvoltarea oricărui copil poate continua în moduri cu adevărat nebănuite de știință, așa că este important să fim conectați la modul în care se dezvoltă copilul, să observăm comportamentele și să fim pregăiți sa modelăm strategiile pe parcurs. 

 

În cadrul conferinței, veți explora un subiect deosebit de sensibil pentru familiile afectate de autism: diagnosticarea tulburării de spectrul autist (TSA). Ce schimbări produce diagnosticul în dinamica familială? 

Daniela Bololoi: Primirea unui diagnostic de TSA este un moment copleșitor pentru orice familie. Schimbările care urmează sunt de natură emoțională și practică. Când am aflat că Mălin, băiatul meu, are autism, am trecut printr-o gamă largă de emoții – de la șoc și negare, la tristețe, furie, acceptare și dorința de a găsi soluții. În același timp, rutina noastră zilnică a fost profund afectată de necesitatea de a urma o terapie intensivă pentru Mălin, ceea ce a dus la reorganizarea timpului și la planificarea resurselor financiare, precum și la nevoia de sprijin psihologic. 

Diagnosticul de TSA poate deschide frecvent uși către diverse resurse și forme de suport, cum ar fi terapiile specializate, programele educaționale adaptate și ajutoarele financiare. Totuși, nu toate familiile au acces egal la aceste resurse, iar lipsa informațiilor sau a suportului poate provoca un sentiment de izolare. Aici intervenim noi, specialiștii, încercând să sprijinim acești părinți în măsura în care putem. Și de cele mai multe ori, cu mici excepții – chiar putem! 

 

Cum influențează mediul dezvoltarea controlului de sine la copiii cu autism și ce strategii pot fi aplicate pentru a susține dezvoltarea acestei abilități la o vârstă fragedă? 

Anca Dumitrescu: Mediul joacă un rol crucial în dezvoltarea controlului de sine. Un mediu structurat, previzibil și care oferă oportunități de practicare a autocontrolului îi ajută pe copii să învețe să își gestioneze impulsurile. În ABA, utilizăm tehnici precum întărirea pozitivă, modelarea comportamentelor dorite și oferirea de oportunități pentru decizii independente, încă de la vârste fragede, pentru a construi aceste abilități pe termen lung. Astfel de lucruri sunt generale totuși, ele pot fi aplicate la orice copil, nu sunt doar pentru copiii cu tulburare de spectru autist. 

 

Care sunt principalele nevoi de sprijin ale familiilor imediat după ce primesc diagnosticul de TSA și cum ajută asociațiile implicate în acest proces? 

Daniela Bololoi: Prima nevoie este de informare corectă și accesibilă. Familiile au nevoie să înțeleagă ce implică diagnosticul, care sunt pașii următori și ce resurse există pentru intervenție. Asociația Help Autism oferă un sprijin complet, de la evaluare și terapie pentru copii, tineri si nadulți până la suport psihologic și consiliere pentru părinți. Organizăm grupuri de suport sub diferite forme, pentru a ajuta familiile să gestioneze impactul emoțional și să navigheze prin procesul de accesare a serviciilor specializate. Nu e întotdeauna ușor, e o cursă  pe termen lung, dar noi avem reziliență și îi ținem și pe părinți motivați și conectați, punându-le la dispoziție toate informațiile și resursele pe care le folosim pentru a veni cât mai aproape de ei și în nevoia lor. 

 

Care sunt provocările întâlnite în dezvoltarea managementului personal la copiii cu tulburări de spectru autist, comparativ cu copiii tipici, și cum poate analiza comportamentală aplicată (ABA) să ajute în acest proces? 

Anca Dumitrescu: Una dintre provocările majore este că impulsivitatea și lipsa de control de sine sunt mai pronunțate la copiii cu tulburări din spectrul autist. Aceștia au o dificultate crescută în gestionarea emoțiilor și în anticiparea consecințelor acțiunilor lor. Prin intermediul tehnicilor ABA, se lucrează intensiv la dezvoltarea abilităților de autoreglare, prin tehnici structurate care îi învață să își recunoască și să își controleze reacțiile emoționale și comportamentale.  

 

Cum percepeți evoluția sistemului de decontare a terapiei ABA în România prin Subprogramul Național pe TSA și care sunt principalele provocări întâmpinate de părinți în accesarea acestor servicii? 

Daniela Bololoi: Subprogramul Național destinat persoanelor cu TSA reprezintă un pas important pentru a ușura accesul familiilor la terapii esențiale, cum sunt intervențiile care au la bază analiza comportamental aplicată. Totuși, provocările rămân, printre care birocrația destul de stufoasă în acreditarea unui număr cât mai mare de furnizori de servicii conexe medicale,  insuficiența centrelor care să ofere servicii specializate integrate, întarzierea recunoașterii în România a formărilor internaționale ale multora dintre specialiștii actuali, precum și dificultățile în uniformizarea serviciilor la nivel național. Continuăm procesul pe care l-am început cu mare speranță, dar mai ales cu multă muncă, iar asta implică chiar și organizarea actualei ediții a conferințe internaționale ABA, prin intermediul căreia ne dorim să fim cât mai aproape de cei care pot pune umărul la treabă. Sunt practicieni de renume internțională care pot să ne ofere consultanță sau pur si simplu pot contribui prin implicare directă în educarea publicului larg.  

 

Ce măsuri ați luat pentru a vă asigura că evenimentul este inclusivă și accesibilă pentru toți participanții, indiferent de nivelul lor de experiență sau de resursele disponibile? 

Anca Dumitrescu: În calitate de coordonator științific al conferinței, am lucrat la crearea unui program diversificat care să acopere diferite niveluri de experiență, de la începători la practicieni avansați. De asemenea, ne-am asigurat că toate sesiunile sunt prezentate într-un limbaj accesibil, iar materialele sunt disponibile în formate variate pentru a răspunde nevoilor diferitelor grupuri. 

 

Care sunt așteptările dumneavoastră în ceea ce privește impactul pe termen lung al conferinței asupra dezvoltării practicilor ABA în România? 

Daniela Bololoi: Ne așteptăm ca această conferință să contribuie la formarea unei comunități de practicieni mai bine pregătiți și să stimuleze inovația în abordările terapeutice. Sperăm că va crea o cultură a învățării continue și a colaborării între specialiști, familii și organizații, ceea ce va duce la o îmbunătățire a serviciilor oferite persoanelor cu autism. 

 

Cum vă pregătiți să faceți față provocărilor emergente din domeniul terapiei ABA, în special în contextul schimbărilor sociale și legislative recente? 

Daniela Bololoi: Colaborăm strâns cu autoritățile și alte organizații pentru a ne asigura că vocea comunității noastre este auzită în procesul legislativ. De asemenea, ne adaptăm continuu programele și strategia noastră de formare pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale copiilor , tinerilor și adulților cu autism și ale familiilor acestora.  

Anca Dumitrescu: Începând de anul acesta, analiza comportamentală aplicată este recunoscută și avizată de Colegiul Psihologilor din România. Odată atins acest obiectiv, ne așteptăm și încurajăm profesioniștii din România care practică ABA să își obțină dreptul de liberă practică în analiza comportamentală aplicată, astfel incât să trecem cu totii la urmatorul nivel. Servicii specializate, integrate!