O nouă abordare ar putea ajuta medicii specialiști să aleagă, pe baza aspectelor genetice ale virusului, cele mai bune combinații de anticorpi cu spectru larg de neutralizare pentru a trata HIV.
Cocktailuri de medicamente concepute cu anticorpi cu spectru larg de neutralizare (bNAbs) ar putea ajuta tratamentul împotriva HIV, reducând în același timp riscul ca virusul HIV să nu răspundă tratamentului.
Conform simulărilor pe calculator pentru selectarea combinațiilor de bNAbs bazate pe evoluția genetică a virusului, terapiile combinate ar putea ajuta la prevenirea nedetectării virale, făcând tratamentul HIV mai eficient. De asemenea, anticorpii ar putea oferi o strategie pentru proiectarea de combinații eficiente de bNAbs pentru tratarea altor agenți patogeni cu evoluție rapidă.
Aceste combinații de anticorpi cu spectru larg de neutralizare oferă un nou instrument promițător pentru a trata sau vindeca infecțiile cu virusuri cu evoluție rapidă, precum HIV. Studiile clinice care utilizează un singur anticorop pentru a trata HIV au arătat că unele tulpini virale pot supraviețui tratamentului și pot duce la revenirea acestuia în organism. Prin urmare, combinațiile de bNAbs pot fi o abordare mai eficientă; cu toate acestea, găsirea celor mai bune combinații este o provocare.
„Pentru realizarea studiului nostru, am propus utilizarea unei secvențieri pe calculator pentru a prezice eficacitatea combinațiilor bNAb bazate pe genetica virusului HIV”, spune Colin LaMont, cercetător la Institutul Max Planck din Göttingen, Germania.
Cercetătorii au folosit secvențierea cu mare debit pentru a analiza genetica virusurilor HIV colectate de-a lungul a 10 ani de la 11 pacienți cu HIV, netratați. Echipa a folosit aceste date pentru a prezice ce tulpini virale s-ar putea ”ascunde” de tratamentul cu diferiți bNAbs. Apoi, folosind simularea pe calculator, au aplicat cunoștințele dobândite pentru a prezice revenirile virale.
În cele din urmă, echipa a folosit abordarea pentru a găsi o combinație de bNAbs care prezintă probabilitatea cea mai mare de a permite oricărui virus să se ”ascundă”. Ei au descoperit că unii anticorpi, cum ar fi 10-1074, sunt mai eficienți împotriva diverselor populații de virusuri, deoarece mutațiile care permit virusurilor să scape, scad șansele de supraviețuire a virusului. Alți anticorpi, inclusiv PGT121, sunt mai eficienți împotriva populațiilor virale mai puțin diverse, deoarece mutațiile care permit ”evadarea virală” sunt rare. În general, rezultatele au sugerat că combinația optimă include trei anticorpi: PG9, PGT151 și VRC01.
„Am arătat că combinația dintre PG9, PGT151 și VRC01 reduce șansa de revenire virală la mai puțin de 1%. Acest lucru este posibil prin capacitatea combinației de a ținti trei regiuni diferite ale învelișului protector al virusului”, spune LaMont.
„Combinarea anticorpilor cu spectru larg de neutralizare, administrați prin perfuzie intravenoasă la un interval de câteva luni, împreună cu terapiile antiretrovirale actuale care necesită doze zilnice, ar putea îmbunătăți și mai mult succesul tratamentului HIV pe termen lung”, sugerează autorul principal Armita Nourmohammad, profesor asistent la Departamentul de Fizică a Universității. din Washington, Seattle.
Terapia antiretrovirală (TAR) reduce capacitatea virusului HIV de a se multiplica și de a crea noi variante, limitând diversitatea genetică a populației virale. Autorii spun că sunt necesare mai multe studii pentru a confirma potențialele beneficii ale combinației TAR cu anticorpii cu spectru larg de neutralizare.
„Studiul nostru arată că valorificarea datelor genetice ne poate ajuta să proiectăm terapii anti-HIV mai eficiente. De asemenea, abordarea noastră poate fi utilă pentru proiectarea de terapii împotriva altor agenți care evoluează rapid și care cauzează boli, cum ar fi virusul hepatitei C, bacteriile rezistente la medicamente sau celulele tumorale canceroase”, afirmă prof. Nourmohammad.
Sursă: ScienceDaily.com
